Poluarea, ucigașul invizibil din jurul nostru. Ce vrea să facă Primăria Capitalei

Redactor:
Paul Chioveanu
Poluarea, ucigașul invizibil din jurul nostru. Ce vrea să facă Primăria Capitalei
Sub pretextul „fluidizării traficului", cât a fost primar în două mandate, Sorin Oprescu a avut ideea fixă de a muta pietonii pe sub străzi, prin tuneluri, dacă s-ar fi putut și prin șanțuri, doar-doar să ajute bieții șoferi de prin București să nu mai stea în trafic.

La câțiva ani distanță, această viziune este repetată. La fel de futuristă, este și ea îndreptată împotriva noastră. D-na Firea, îngrijorată de traficul din Capitală și-a propus să ridice pietonii în aer, la câțiva metri distanță, prin construirea unor pasarele pietonale cu un cost total de aproximativ 18 milioane de euro. Scopul anunțat – „creșterea mobilității urbane” (sâc!).

Spre deosebire de fostul primar, actualul se oprește la treceri/pasarele simple, fără a fi multifuncționale – adică fără băncuțe, cafenele, spații pentru piese de teatru. Așadar, fără a fi un loc de promenadă. Vom astfel șansa, dacă se vor implementa, să admirăm o parte din parcul auto al capitalei și poate, dacă distanța față de șosea nu va fi prea mare, să auzim și înjurăturile din trafic sau certurile casnice din blocurile învecinate.

Poluarea, ucigașul invizibil din jurul nostru.

Mai multe studii și date factuale arată că alerta de poluare din București înregistrează zilnic depășiri periculoase ale pulberilor în suspensie – PM10, PM2,5. Conform datelor publicate pe site-ul numbeo.com ce monitorizează constant rata indice-lui de poluare în peste 90 de orașe din Europa, Bucureștiul se află în primele 10 cele mai poluate.

Alături de Iași și Brașov, Bucureștiul se află în continuare și în plină procedură de infringement – încălcare a regulilor europene – privind calitatea aerului. Din 2007 depășindu-se constant și zilnic valorile acceptate de către Comisia Europeană. Cu toate acestea, Primăria Capitalei ne propune documente și planuri cincinale pentru ca, la nivel practic – să impună doar măsuri de fluidizare a traficului rutier pentru autovehicule, în detrimentul pietonilor sau a bicicliștilor.

Cum ne afectează poluarea

Conform unui material informativ publicat în 2018 de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS), poluarea aerului este „ucigașul invizibil ce se ascunde în jurul nostru, ce provocă decese de la atac de cord, accidente vasculare cerebrale, boli pulmonare la cancer” – în special în rândul copiilor și vârstnicilor. Mai mult, se pare și că obezitatea, insomnia și depresia sunt strâns legate de gradul de poluare a aerului, a luminii artificiale și a poluării sonore.

La nivel mondial, poluarea aerului contribuie la aproximativ 7,6% din totalul deceselor, cifră raportată la nivelul 2016 de către OMS. Concluziile organizației mondiale fiind întărite și de către datele Comisie Europene prin Agenția Europeană de Mediu (un ultim studiu a fost publicat în februarie 2019).

Stăm rău și la capitolul calitatea vieții

Pe lângă aspecte legate de poluare, o monitorizare recentă publicată de Mercer (o firmă de consultanță în domeniul resurselor umane) privind calitatea vieții în marile orașe ale lumii (ediția 2019), situează Bucureștiul abia pe locul 109 din 231. Analiza ia în calcul criterii precum: mediul politic și social; mediul economic, socio-cultural, medical, educațional, natural; servicii de transport, locuire și bunuri de larg consum. 

Viena, Zurich și Vancouver sunt orașele în top 3 al indexului calității vieții.

Ce s-ar putea face

În detrimentul autostrăzilor urbane și a indiferenței față de pietoni, bicicliști, copii și vârstnici, Primăria și Consiliul General majoritar d-nei Firea ar putea implementa măcar în ultimul an de mandat măsuri ce ar duce (1) la eficientizarea transportului public alternativ, (2) extinderea și eficientizarea sistemului de piste pentru biciclete, (3) taxarea mașinilor ce străbat zona centrală și (4)  pietonalizarea zonelor de interes public centrale sau din sectoare.

Dacă aceste măsuri sunt mult prea dificile de implementat într-o capitală europeană, măcar ar putea să aducă în dezbare publică, conform legislației în vigoare, ideile trăznite opuse mobilității urbane. Astfel, cetățeanul bucureștean ar putea să răspundă dacă vrea sau nu – un oraș paralel cu strada.

Inchide