Marian Sultănoiu
24.04.2015
Puterea Gândului

Zburați luxos, domnule președinte, ca să nu-l deranjați pe premier!

Zburați luxos, domnule președinte, ca să nu-l deranjați pe premier!
Nu degeaba, ceea ce a mai rămas din fosta societate civilă i-a cerut, după alegeri, președintelui Iohannis să renunțe la serviciile consilierului său pe strategii politice, Dan Mihalache. Omul de încredere al președintelui a dovedit, dacă mai era cazul, că sângele apă nu se face, și că el, sângele omului, are grupa PSD-pozitiv.

Imediat după ce președintelui Iohannis i s-a reproșat că a zburat la Bruxelles, la Consiliul European, cu o aeronavă de lux, el, președintele unei țări umile și sărace, unde nația n-are nici după ce bea apă – cu TVA redus de Ponta -, strategul Mihalache, șeful Cancelariei Prezidențiale, în loc să ne explice calm și în detaliu cum se face că, după cinci luni de la schimbarea gărzii la Cotroceni, timp în care președintele a zburat de colo-colo, noua administrație n-a reușit să-și ia avionul (prezidențial) înapoi.

Potrivit spuselor acestuia, situație este o moștenire băsistă. „Dacă aș fi în locul dumneavostră, l-aș întreba pe fostul titular de la Cotroceni de ce este această situație. Mie mi-e rușine când mă aflu pe pistă și văd că țări mult mai mici decât noi au avioane ale statului. E rușinos pentru țara asta. Din păcate domnul președinte, din cauza administrației precedente, care nu s-a preocupat de tema asta, se află în situația de a închiria avioane”, le-a spus Mihalache criticilor președintelui Iohannis.

Așa, deci! Același Băsescu e de vină. Și nu că n-ar fi, dar chiar peste tot, numai el, numai el?!

Păi, pe timpurile în care Victor Ponta îi lua avionul fostului președinte, Dan Mihalache funcționa în USL. Și, totuși, nu l-am auzit să se revolte pe temă. Hai, că nu s-a revoltat, atâta l-a ținut curajul lui de bărbat de stat, dar ca să uiți lucrurile în halul ăsta…

Ia uite domnu” Mihalache ce spunea premierul dumitale, când semnai ștatul la USL, prin 2013: „Avionul acela (al președintelui) costă enorm de mult și nu are nevoie nici domnul președinte Băsescu… Eu nu am zburat niciodată cu el, dar, dincolo de asta, faptul că președintele țării – facem abstracție ca îl cheamă Traian Băsescu -, că premierul – facem abstracție că îl cheamă Victor Ponta -, e normal să aibă la dispoziție un avion. Nu unul cu o sută de locuri, cu nu știu ce lux, ci unul așa cum au toți prim-miniștrii din zonă, de 10-12 persoane”, zicea Ponta.

Și a mai zis!

„În momentul în care vom avea posibilitatea financiară, vom închiria sau vom cumpăra acest tip de avion, care să fie avionul oficial al președintelui, al primului-ministru; dar povestea ca ții un avion mare de la Tarom, cu niște costuri uriașe, care, dacă nu mă înșel, în septembrie iese din normele tehnice…”, a conchis premierul, în coadă de pește.

De ce n-a fost întrebat acesta care e situația cu avionul prezidențial, încă din decembrie, când doamna Bran făcea recensământul moliilor din covoarele Palatului?! De ce abia acum, după ce s-a declanșat scandalul, care îl face pe Klaus Iohannis să pară un președinte rupt de realitățile imediate – așa cum i se reproșează -, șeful Cancelariei ne anunță că va fi realizat un memorandum în baza căruia să fie achiziționată o aeronavă prezidențială, ca să nu-i mai fie omului rușine când e pe pistele lumii, alături de președinte?

Oare ce să înțelegem noi de aici, că s-a interzis, de la Cotroceni, să fie deranjat, în vreun fel, premierul Ponta? De la ce nivel? De sus de tot sau de la nivelul Cancelariei lui Mihalache?!

Este drept că, după cum tace și președintele vizavi de parșivenia manevrelor guvernamentale – temporizarea adoptării unei soluții ferme în ceea ce privește votul în Diaspora, refuzul de a organiza alegeri pentru șefiile vacante ale CJ-urilor, pentru înlocuirea aleșilor săltați de DNA, pentru primăriile fără primari -, după cât de anemic și în reluare se mișcă „marele” PNL, ca să nu mai vorbim de penibilul iubirilor maghiare, declarate la comandă, și rămase fără efect, ne gândim, tot mai des, că dacă e trădare uselistă, atunci trădare să fie, dar s-o știm și noi!

În consecință, n-am habar cât de luxos, sau nu, este un zbor de 30.000 de euro al unui președinte de țară europeană, în care s-a furat cu trilioanele. Dar faptul că omul președintelui bate câmpii, încercând să-l scuze pe premierul despre care același președinte afirma, în urmă cu cinci luni, că trebuie să plece pentru toate erorile făcute, asta pare într-adevăr un lux politic pe care Klaus Iohannis n-ar trebui să și-l permită.   

Inchide