Refugiații ucraineni primesc consiliere psihologică gratuită
Sâmbătă, 26 februarie, a luat naștere Grupul de Sprijin Psihologic pentru refugiații ucrainieni, la inițiativa doamnei Dr. Gina Chiriac, psihoterapeut și președintele ARPI (Asociației Române de Psihoterapie Integrativă). Încă din primele ore s-a constituit un grup de lucru de 33 de terapeuți, iar până sâmbătă seara s-au strâns aproape 250 de terapeuți integrativi. În acest moment, Grupul de Sprijin care acționează sub deviza ”Susținem viața fără frontiere” este format din peste 400 de terapeuți integrativi ce susțin terapii pro-bono online și fizic la punctele de graniță sau în orașele în care sunt adăpostiți refugiații ucrainieni.
În curând, în colaborare cu o companie de telefonie mobilă, se va implementa un număr unic gratuit la care refugiații ucrainieni pot apela zilnic între orele 8 și 20. Vor exista 30 de linii telefonice și se vor putea lua 15 apeluri simultan. La acest număr vor răspunde 11 terapeuți care vorbesc limba refugiaților, dar și terapeuți (alți 390 de terapeuți) care pot susține sprijin psihologic în limbile engleză și franceză, italiană și, evident, română.
Sprijin psihologic pentru refugiații ucraineni
Suntem în legătură directă cu ONG-uri care ajută refugiații, dar și cu autoritățile de la punctele de trecere a frontierei și acum ne organizăm în echipe mobile ce vor merge pe teren, în punctele de graniță sau în adăposturile pentru refugiați.
“Războiul cu Ucraina nu este doar un război cu un dictator, este războiul fiecăruia cu ignoranța, lipsa de empatie, cu tendințele de evitare, cu frica de a da ceva de la tine. Dacă-l câștigi, capeți dreptul de a manifesta cel mai frumos dar dat omenirii: compasiunea și recunoștința. Însă tu poți alege!”, este mesajul pe care îl transmite doamna Dr. Gina Chiriac.
Această campanie de susținere a refugiaților din Ucraina este coordonată de Dr. Gina Chiriac, împreună cu un grup de lucru constituit din psihologi, specialiști în comunicare și media și își propune să ofere ajutor specializat orientat spre susținerea refugiaților pe categorii de vârstă (adulți, mame, copii), dar și familiilor de români care găzduiesc aceste persoane deoarece traumele trăite în astfel de condiții generează reacții emoționale specifice.