NASA de România va trimite un roboțel pe Lună

Laboratorul e construit într-un loc secret. Numai atât e voie să știm: se află în Râmnicu Vâlcea. "Imaginați-vă o hală utilată cu toate sculele posibile, de la strunguri și bormașini până la fierăstraie electrice. Apoi, bancuri de probă, standuri de testare a motoarelor și foarte multe rezervoare. Se mai lucrează și noaptea, și sărbătorile.

La Ansari X Prize n-au luat marele premiu, dar i-a cunoscut olume întreagă. S-au bătut cu cei mai tari specialiști din lume, dinRusia, Canada, Israel, Franța, Marea Britanie și alții. Atunci ascris și CNN despre România, căci era o premieră; până atunci nuvăzuseră picior de român la marile competiții.

Scriitori și economiști, îndrăgostiți derachete

Ei bine, dacă în perioada asta alții simt că lumea se dărâmă,ARCA prosperă. Nu e finanțată de Guvern, ci se descurcă singură,mai mult prin sponsorizări. De la petroliști a primit sume foartemari, iar de la alte companii – apa oxigenată sau fibră de sticlă.O societate de asigurări le-a asigurat gratuit navele șipersonalul, iar prietenii americani le-au făcut cadou un soft derachete în valoare de 200.000 euro. „În întreaga lume, doar noi șiNASA îl avem”, se mândrește Simona. Apoi au mai câștigat și vreotrei proiecte guvernamentale de cercetare de două milioane de euro.Marea familie ARCA numără 20 de angajați și zeci de voluntari dintoată țara – unii sunt aviatori, alți scriitori sau economiști. Mainou, au și cont pe Facebook, iar la Gala Societății Civile au fostpremiați fiindcă reprezintă cel mai inovativ proiect. Au fostremarcați și de astronautul Edwin Aldrin, al doilea american care aajuns pe Lună. Le-a spus așa: „Am auzit de proiectele voastre,sunteți extraordinari, țineți-o tot așa!”.

Pe lângă toate astea, ofertele de colaborare continuă să curgă:”Avem oferte din lume cam de două ori pe an. La propunerea decolaborare a SUA încă n-am spus da; ar vrea să lucrăm la o rachetăcu bani de la ei. Noi, însă, ne-am ridicat prin proiectele noastre,nu prin ale altora. Altă propunere a venit de la ONERA, Franța(Oficiul Național de Cercetări Aerospațiale). Iar acum suntem îndiscuții cu niște foști competitori să facem o organizațiesuperputernică”, adaugă Simona. În plus, comunică permanent cuNASA.

Roboțelul de pe Lună, made in România

Acum, inginerii de la ARCA pregătesc o rachetă care să trimităpe Lună un roboțel ciudat, în formă de sferă cu pernițe: ajunsacolo, se plimbă 50 de metri și ia imagini în direct, pentruRomânia. Numai atât și apoi „se stinge”. Evident, totul va duranumai câteva clipe, dar pentru momentele astea se pregătesc din2006. Cel mai târziu, dau drumul rachetei în 2015. Lansarea sepetrece în competiția Google Lunar X Prize , unde marele premiueste de 30 milioane de dolari. Racheta se numește Haas și a costatcâteva milioane de euro. Va fi prima rachetă spațială româneascălansată cu balon de heliu. După asta, vor începe să se gândească lasoluții de a trimite și un om în cosmos. Dar acesta e un plan cubătaie lungă.

Deocamdată, prioritatea este racheta Helen 2. Va fi lansată varaaceasta și va fi prima rachetă spațială românească plecată într-unzbor suborbital. În capsulă poate transporta camere video, GPS,senzori sau sisteme de urmărire prin satelit. Este programată săurce până la 80.000 de metri, cu viteză de 1.200 de metri pesecundă. Un adevărat spectacol

Laboratorul e construit într-un loc secret. Numai atât e voie săștim: se află în Râmnicu Vâlcea. „Imaginați-vă o hală utilată cutoate sculele posibile, de la strunguri și bormașini până lafierăstraie electrice. Apoi, bancuri de probă, standuri de testarea motoarelor și foarte multe rezervoare. Se mai lucrează șinoaptea, și sărbătorile. Peste tot sunt alarme, uși securizate șicamere de filmat. Dar intruși oricum n-am avut. Ce să facă hoțul,să ia racheta în spinare și să fugă cu ea?”, râde Simona Popescu.Este voluntar și purtătoare de cuvânt a ARCA (Asociația Românăpentru Cosmonautică și Aeronautică), un fel de NASA de România.

În 11 ani de zile, de când există Asociația, a construit șilansat patru rachete și trei baloane solare. Ultimul a șocat de-adreptul, căci, la cei 50.000 de metri cubi ai săi, adică exact câtopt blocuri cu zece etaje, a fost cel mai mare balon solar dinlume. S-a ridicat peste avioanele de linie, la 14.700 de metrialtitudine. Mai înainte apucaseră să vină cu o premieră mondială:prima rachetă cu motor reutilizabil și ecologic, făcută dinmateriale compozite. Au botezat-o Demonstrator 2B și au lansat-oacum șase ani, la Capul Midia. „Motorul mergea pe bază de apăoxigenată (70%), cel mai ieftin combustibil, așa că a fost și primarachetă ecologică lansată în România. A fost testat de 28 de ori,iar a 29-a oară l-am pus pe rachetă și a zburat cu ea. Îl avem șiacum. A participat la X Prize Cup, un fel de Formula 1 arachetelor. Demonstrator 2B a fost, poate, cel mai important lucrupe care l-am făcut până acum. Ideea a fost a președinteluiAsociației, a fost pur și simplu o sclipire…”, zice Simona.

Prefectul de Vâlcea: „O rachetă la mine înoraș?”

Povestea ARCA pare incredibilă, zici că e ruptă din filme. Aînceput din nimic, la Sibiu, când o mână de studenți de laInginerie Aerospațială s-au adunat în fața casei memoriale a luiHermann Oberth, unul dintre părinții astronauticii. „Cel care i-aadunat a fost Dumitru Popescu, președintele de acum al ARCA. Atuncia decis să înființeze o asociație care să schimbe ceva din nivelulscăzut al activității aerospațiale din România de atunci. Au fostîn jur de 60 de fondatori: muncitori, pensionari, studenți,economiști, juriști, mulți dintre ei, foști colegi defacultate.

Doi ani, Asociația a stat înființată numai pe hârtie. Cuminternet nu prea avea lumea pe acasă pe vremea aceea, membriimergeau la internet cafe-uri. Într-o zi, un grup a găsit pe net ocompetiție aeronautică americană, Ansari X Prize. Ideea concursuluiera ca o echipă privată de oriunde din lume să construiască orachetă din fonduri private și să o lanseze într-un zborsuborbital, la 100 de kilometri altitudine, adică acolo unde începespațiul terestru”. Dar pentru asta aveau nevoie de 1.000 de dolari,taxa de înscriere.

S-a rezolvat tot prin sponsori. Interesant că banii s-au strânsrepede, la insistența prefectului. Nu era el chiar pasionat derachete, dar tinerii de la ARCA deja apucaseră să-l uimească: cuceva vreme în urmă construiseră niște rezervoare de rachetă de carenimeni nu mai făcuse până aunci. Erau din materiale compozite, detrei ori mai ușoare decât oțelul, mai elastice și mai rezistente lașoc decât materialele clasice. Apoi racheta propriu-zisă au expus-ope o pistă de avioane dezafectată. Prefectul, când a auzit, s-amirat: „O rachetă la mine în oraș? Hm, dar cine or fi ăștia carefac rachete?”.

Citește mai departe în pagina următoare

Inchide