Un vis de 24 de dolari. Cine sunt românii cu care vom coloniza planeta Marte: „De mult timp aveam în cap să devin astronaut sau ceva de genul”

Publicat: 28/10/2013, 15:51
Actualizat: 03/09/2019, 02:07

Peste 200.000 de oameni din întreaga lume, între care 17 români, s-au înscris într-unul dintre cele mai inedite proiecte spațiale: colonizarea planetei Marte. Dintre aceștia, potrivit proiectului, doar patru ar urma să plece spre planeta roșie într-o călătorie fără drum de întoarcere. Cercetătorii români, care au simulat viața de pe Marte, afirmă că este nevoie de câțiva zeci de ani, de bani și, în special, de sprijin politic, pentru ca sintagma „pământean pe Marte” să devină realitate.

George Valentin Hruby, un român de 29 de ani care trăiește de 13 ani în Italia, este unul dintre cei 202.586 de oameni care aspiră să facă parte din primul echipaj Mars-One, alcătuit din patru persoane, care ar urma să plece spre Marte în septembrie 2022. Călătoria ar dura 200 de zile, iar odată ajunși pe noua planetă, astronauții ar trebui să trăiască acolo.

Pentru George, Marte reprezintă viitorul, pentru că „mai devreme sau mai târziu toți va trebui să plecăm de aici”.

„Dacă o să ajung pe Marte, aceea o să fie casa mea. Odată ajuns acolo o să fac ceea ca îmi spun cei de la Mars-One, considerând că lucrez pentru ei, iar dacă ei nu o să mai fie, o să încerc să supraviețuiesc”, afirmă cu încredere George. A plecat din România la vârsta de 16 ani, în Italia, împreună cu familia, „pentru o viață mai frumoasă”, după cum afirmă el. În România a urmat cursurile unui liceu cu profil sportiv din Drobeta Turnu Severin.

George Valentin Hruby

Despre Mars-One a aflat de la televizor, dintr-o reclamă. „De mult timp aveam în cap să devin astronaut sau ceva de genul, decât că, plecând de mic de la școală, ar fi trebuit să continui studiile aici”, adaugă el.

Dacă, la început, familia i-a spus că nu are prea multe șanse, acum are mai multă susținere, în special de la prietena lui. Nu îi este frică de faptul că, în eventualitatea în care ar putea fi recrutat, ar putea muri în timpul proiectului. „Nu cred că merg la moarte, merg spre ceea ce îmi doresc cu adevărat. Dacă în drum spre Marte se întâmplă ceva în care pot fi ucis, asta e, putem muri și trecând strada”, a povestit el pentru gândul.

Cea mai mare teamă a lui George este că proiectul Mars One, dezvoltat de omul de afaceri olandez Bas Lansdorp, nu se va finaliza din cauza faptului că nu se vor strânge banii necesari proiectului – șase miliarde de dolari, sau că va fi sabotat. „O să le fie puse bețe în roate pentru că deja au început să spună că nu au voie să trimită oameni pe Marte dacă nu o să găsească sistemul de a-i aduce înapoi”, crede românul.

Pentru a se înscrie în Mars-One a plătit 24 de dolari. În etapa a doua a proiectului, în care George speră să fie recrutat, va trebui să participe la un interviu cu reprezentanți ai comitetului de selecție Mars-One și să prezinte un certificat de la medic care să atestă că este sănătos.

Marius-Ioan Piso: Mars-One nu este un proiect, este publicitate

Potrivit planului, candidații ajunși în runda a treia a proiectului vor trebui să participe a o serie de emisiuni tv. În ultima etapă a acestui proces ar urma să ajungă 24-40 de candidați care vor fi antrenați pentru a face față rigorilor unui zbor cosmic și să se descurce în condiții extrem de dificile.

„Până în 2015, între șase și zece echipe de câte patru persoane vor fi supuse unui antrenament complet înainte ca una din aceste echipe să devină, în 2023, cea a primilor oameni care vor ateriza pe Marte și vor locui acolo pentru tot restul vieții”, afirmă reprezentanții companiei.

Ajungerea unor oameni pe Marte este, în opinia președintelui Agenției Spațiale Române (ROSA), dr. Marius – Ioan Piso, o „provocare pentru următoarea generație, nu mai devreme de 50 de ani”. „Mars-One nu este un proiect propriu-zis. Este o inițiativă al cărui scop, acum, este doar publicitar”, a apreciat, pentru gândul, dr. Marius – Ioan Piso.

Foto: ROMARS 2011

Mars-One, inițiativă privită cu scepticisim de mulți, are însă susținerea laureatului olandez la Premiul Nobel pentru fizică din 1999, Gerard ‘t Hooft.

Proiectul nu este tocmai ușor, pentru că voluntarii „marțieni” vor trebui să suporte radiații cosmice periculoase în timpul călătoriei, care le-ar putea provoca cancer, o imunitate extrem de scăzută și infertilitate. Odată ajunși pe Marte, vor trebui să trăiască în mici habitate, să găsească apă, să-și producă propriul oxigen și să-și cultive hrana, totul într-un deșert vast, unde atmosfera este constituită în principal din dioxid de carbon, iar temperatura medie este de -63 de grade Celsius.

De asemenea, Mars-One a anunțat că nu a creat și o navă care să transporte astronauții voluntari.

ROMARS sau prima expediție marțiană românească

Șase tineri cercetători – trei fete și băieți de diverse specializări, au participat la începutul anului 2011, timp de două săptămâni, la prima expediție marțiană românească care a avut scopul de a contribui la proiectele viitoare de explorare a planetei Marte și la popularizarea explorării spațiale în România.

Echipa, alcătuită și din trei membri ai Agenției Spațiale Române, condusă de cercetătorul Virgiliu Pop, a simulat viața de pe Marte în deșertul din Stațiunea de Cercetări Marțiene din Platoul Colorado în statul Utah din SUA.

Foto: ROMARS 2011

Imediat după ce au ajuns în stațiunea ce aparține Mars Society, cercetătorii români au fost obligați să poarte un costum spațial pentru activitățile din afara habitatului, care să îi protejeze de „mediul înconjurător necruțător al planetei Marte”.

„Programul de cercetare ROMARS a abordat mai multe discipline. ROMARS a implicat cercetări biologice și geologice de colectare de eșantioane de rocă, și de analizare a lor în context geochimic și microbiologic. La fel, ROMARS a implicat și cercetări astronomice – dată fiind atmosfera clara atât din deșert cât și de pe Marte – cât și cercetări de agricultură hidroponică – cultivarea de plante în sera Greenhab”, a declarat pentru gândul Dragoș Brătășanu, unul dintre cercetătorii care au participat la misiune.

În contextul în care resursele și spațiul într-o capsulă spațială sunt foarte limitate și fiecare picătură de apă contează, cercetătorii Agenției Spațiale Române au efectual împreună cu NASA un studiu asupra alimentației ce va fi folosită de primul echipaj care va ajunge pe Marte. Concluzia a fost că hrana folosită de astronauți va fi mâncare deshidratată.

Compania Mars-One afirmă că cercetările și misiunile efectuate în urmă cu 50 de ani de SkyLab, MIR și Stația Spațială Internațională au adus cunoștiințele necesare organizării unei astfel de misiuni. În opinia cercetătorilor români, știința și tehnologiile necesare pentru a pune oameni pe Marte există, însă, astăzi doar în teorie. De asemenea, colonizarea planetei, așa cum plănuiește compania olandeză să facă începând cu 2033 este departe de a putea deveni realitate.

„Condițiile tehnologice ar putea fi create, dar e cazul să facem distincția între ‘foray” și ‘habitation” – în română, între ‘raiduri” și ‘locuire”. E mult mai ușor să creezi condiții pentru o vizită decât pentru o locuire permanentă. Una va urma celeilalte. Nu pot sugera un orizont temporar — există o glumă pe tema aceasta, întotdeauna prima misiune pe Marte se va desfășura ‘peste 20 de ani”, indiferent când e pusă această întrebare”, a declarat pentru gândul Virgiliu Pop, șeful misiunii ROMARS.

Foto: ROMARS 2011

Principalii factori de care depinde ajungerea oamenilor pe Marte sunt cel politic și cel economic.

„Tehnologia zborurilor cosmice interplanetare, rudimentară cum este, există. E nevoie doar să construim navele spațiale, la urma urmei, am avut tehnologia de a ajunge pe Lună la sfârșitul anilor ’60. Să nu ne gândim însă la nave gen Enterprise din Star Trek, ci la ceva mult mai simplist și utilitar. Întrebarea ‘Dacă putem ajunge pe Marte, de ce nu ajungem pe Marte” are, așadar, răspunsuri situate în sfera politicului și a economicului”, adaugă cercetătorul român.

Șeful expediției ROMARS 2011 afirmă că o călătorie în spațiu este scumpă, însă „nici pe departe la fel de scump ca și toți banii cheltuiți pe fumat, pe droguri, pe jocuri de noroc sau pe alte astfel de indeletniciri”.

În opinia cercetătorilor români, transformarea planetei Marte într-una similară cu Pământul poate dura mii de ani.

Temperatura medie de -63 de grade Celsius de pe Marte face ca pe planeta roșie să fie foarte multă gheață, care ar putea fi folosită, în funcție de locație și de conținut, în agricultură, pentru igienă sau chiar pentru băut. „Apa este, de asemenea, și sursă de oxigen generat prin electroliză. Marte are, totodată, și ample resurse naturale de azot – elementul principal din aerul pe care îl respirăm. Solul marțian va fi folosit, de asemenea, pentru a bloca și proteja echipajele de radiațiile cosmic”, precizează Dragoș Brătășanu, unul dintre cercetătorii care au participat la misiune.

Cercetător: „Pentru continuitatea rasei umane vom fi nevoiți să găsim alte planete locuibile”

Cercetătorii ROSA care au simulat viața de pe Marte în deșertul american susțin că pentru a crea toate aceste condiții, tehnologiile necesare vor trebui transportate, inițial, un rol important, în acest sens, avându-l Printarea 3-D.

„Costurile unei astfel de misiuni se ridică la câteva miliarde de dolari. Cifrele oficiale ale Mars-One indică faptul că au strâns până în prezent, din donații, puțin peste 100.000 de dolari, ceea ce face această misiune destul de puțin probabilă. Pentru că implică sume foarte mari și tehnologii complexe, misiunile spațiale sunt conduse în prezent de guvernele mai multor țări prin intermediul agențiilor spațiale naționale”, detaliază Dragoș Brătășanu.

În pofida faptului că există tehnologiile necesare pentru a transporta oameni pe Marte, ele însă nu au fost testate niciodată în acest sens. Până acum agențiile spațiale au trimis cu succes pe planeta Roșie o serie de misiuni – roverele Spirit, Opportunity și Curiosity. Pentru robotul Curiosity, cel mai avansat și mai mare rover trimis de Nasa pe Marte, s-au cheltuit circa 2,5 milioane de dolari.

„Mai sunt mulți pași de făcut până la a trimite oameni acolo. Riscurile nu sunt cunoscute în totalitate”, mai spune Dragoș Brătășanu.

Foto: ROMARS 2011

Potrivit acestuia, tehnologiile curente permit amartizarea unui modul permanent în care astronauții să poată locui. Momentan nu există, însă, o rachetă care să permită trimiterea unui robot avansat presurizat.

Cercetătorul Iulia Jivănescu, care a participat și ea la simularea condițiilor de pe Marte, consideră că ar fi mai simplu ca primele habitate să fie gonflabile și asamblate în „lava tubes-urile” de pe Marte, astfel i-ar proteja pe astronauți de radiații și variații de temperatură.

Pentru ea, Mars-One este un proiect viabil, „în contextul în care primii oameni care se vor duce pe Marte vor și muri, lucru clar menționat în planul olandez”. „Și despre lansările SpaceX (companie care a reușit să lanseze primul vehicul cosmic în totalitate privat n.r.) s-a spus mult timp că nu sunt posibile, deci o lansare spre Marte nu este imposibilă dacă se strâng banii necesari, dar o colonizare a planetei este mult mai dificila si necesita un program spațial coordonat de mai multe agentii și companii spațiale. Pentru continuitatea rasei umane (dacă nu ne distrugem singuri până când Soarele se va transforma într-o gigantă roșie) vom fi nevoiți să găsim alte planete locuibile, iar pentru a putea călători în spațiu trebuie să începem de undeva”.

Foto: ROMARS 2011

Cercetătorul Virgiliu Pop afirmă că Mars-One este un proiect care își are meritele sale. „Bineînțeles că ar fi minunat să reușească, am însă îndoieli în privința strângerii fondurilor necesare. Există foarte mulți suporteri ai misiunii Mars-One – investitori, profesori universitari, laureați ai premiului Nobel, dar mai mult în teorie și pentru credibilitate, decât în practică. Misiunea urmărește să adune 6 miliarde de dolari și până acum nu există investitori mari care să susțină proiectul”, conchide Dragoș Brătășanu.

ŞOC | Scene incredibile într-un club de noapte. Bătută şi violată de o vedetă aflată...
💣 în cazul dublei crime din Iași! Cine e adevăratul criminal, de fapt
FOTO. Maria Dragomiroiu, imagini de senzație la plajă! Cum arată în costum de baie, la...
Zone erogene ale bărbaților care produc plăceri uriașe
Bombă în miez de noapte: negocierile dintre Loți Boloni și FRF au picat! Antrenorul a...
Omicron, tulpină dominantă în România. Noua variantă a acaparat marile oraşe: 96% în Cluj, 72%...
Metoda de furt care face ravagii. Cu o simplă monedă, HOȚII iau tot din MAȘINĂ
BANCUL ZILEI – Pofte vinovate în miez de noapte: “Dragă, așa aș vrea să fac...
Premierul Nicolae Ciucă și-ar fi plagiat teza de doctorat
💣 în cazul dublei crime din Iași! Cine e adevăratul criminal, de fapt
Vârsta la care FEMEILE sunt cele mai ATRACTIVE în pat pentru bărbaţi
BĂTAIE în toată regula la o SALĂ de FITNESS!
Copilul din „Doi bărbați și jumătate”, de nerecunoscut după ce a câștigat 20 mil. $,...
Cine este, de fapt, polițistul care a accidentat-o mortal pe Raisa pe trecerea de pietoni?...
Klaus Iohannis, în stare de șoc. Lovitură umilitoare din interior: Asta e realitatea
Exclusiv. Soția lui Ilie Nastase, scandal monstru la Otopeni! FOTO/A refuzat masca, dar cerea copiilor...
Este oficial: Toţi românii pot primi o zi liberă suplimentară de la angajator. Ce trebuie...
Ce înseamnă acest simbol pe care îl vedem tot mai des pe maşini. Aproape nimeni...