VORBEȘTE ROMÂNEȘTE. Cum apare România în filmele străine. Cristian Tudor Popescu: „România este Patagonia pentru cinematografia mondială”

S-ar putea ca un occidental de rând să nu fi citit niciodată o carte scrisă de un mare autor român, dar a ajuns cu siguranță să vadă România pomenită în vreun film sau serial american de succes. Ba chiar să fi auzit vreo două-trei cuvinte rostite, cu accent englezesc și grimasă din recuzita convențiilor horror, în ceea ce mulți străini cunosc drept limba lui Dracula

Gândul vă prezintă o serie impresionantă de povești ale unor adevărați misionari ai limbii române, oameni care reușesc prin harul, talentul și priceperea lor să îi facă și pe alții să înțeleagă frumusețea acestei limbi. Precum Monseniorul Anton Lucaci, omul care l-a învățat pe Papa Ioan Paul al II-lea limba română sau Badea Cârțan, varianta din 2013. Românul care merge în opinci până la Roma ca să ofere cărți de acasă românilor din străinătate. Ori precum Mihnea, copilul pentru care faptul că poate să scrie „La mulți ani, România!” este o minune. Sau ca Mirela Miron, profesoara care a renunțat la un trai călduț într-o corporație pentru a le preda româna copiilor dintr-un sat de munte din Apuseni, ori ca medicii străini veniți în România care nu au învățat un singur cuvânt: șpagă. Sau ca informaticianul care a pus DEX-ul pe internet, ca Xavier Montoliu, catalanul care l-a  tradus pe Marin Sorescu, sau ca profesorii care predau româna în lumea întreagă. Veți face cunoștință cu toți, în cadrul campaniei VORBEȘTE ROMÂNEȘTE, care vă invită să ne gândim într-un fel nou la cuvintele pe care le folosim zi de zi, fără se le dăm prea mare importanță. De ce am lansat această provocare puteți citi AICI


S-ar putea ca un occidental de rând să nu fi citit niciodată o carte scrisă de un mare autor român, dar a ajuns cu siguranță să vadă România pomenită în vreun film sau serial american de succes. Ba chiar o fi auzit vreo două-trei cuvinte rostite, cu accent englezesc și grimasă din recuzita convențiilor horror, în ceea ce mulți străini cunosc drept limba lui Dracula. O limbă ciudată la care noi ciulim intrigați urechea și pe care pe care de-abia o recunoaștem, o limbă vorbită într-o țară la fel de stranie, cu vampiri, vârcolaci, dragoni și țigani vrăjitori. Dar care a dat lumii „Dragostea din tei”, pe care o putem auzi până și pe coloana sonoră a filmului „Happy Feet 2”.

Editorialistul gândul Cristian Tudor Popescu analizează filmele și serialele care prezintă într-un mod atât de straniu România și vorbește despre felul în care ni s-ar putea schimba în anii ce urmează imaginea în cinematografia lumii.

România, un decor de mucava

Pentru mulți dintre cineaștii străini, România este un fel de Patagonia. „Patagonia este o țară imaginară aproape, deși nu-i așa, ea există, o țară exotică, o țară unde se poate întâmpla orice, bântuită de tot felul de făpturi. Asta este referința. România este Patagonia pentru cinematografia mondială, ba chiar mai rău”, crede Cristian Tudor Popescu. Nu poate să nu remarce viziunea superficială pe care cineaștii străini o au asupra României: „O viziune din avion sau din zbor. Nu a stat nimeni, niciun cineast străin, să privească cu atenție România s-au luat referințe vagi, din surse absolut dubioase, nedocumentate. A fost pusă ca un fel de decor de mucava, care nu prea interesează cum arată, mergând până la jigniri”, a văzut realizatorul emisiunii „Cine Te Prinde” de la Pro Cinema. Semnul sub care s-a situat, de la bun început România în film a fost cel al fantasticului. „Nenumărații „draculi” care au umplut ecranul atâtea decenii își aveau sălașul unde? În Transilvania. Nu România, Transilvania. Așa este menționată țara lui Dracula în toate filmele în care apare acest vampir. Dar semnul s-a așezat pe imaginea României – este țara unei făpturi supranaturale, unde, pe lângă vampiri, mai trăiesc tot felul de fiare fantastice”, spune Cristian Tudor Popescu.

„Lui Francis Ford Coppola „Dracula” i-a salvat familia”

Se întâmplă uneori ca un regizor să apeleze la limba română atunci când vrea să dea un aer de exotism unei pelicule. Dacă la străini impactul este cel scontat, pentru noi românii efectul este cel invers. Cristian Tudor Popescu dă drept exemplu filmul „Dracula”, al lui Francis Ford Coppola: „Este un film pentru care Ford Coppola a venit să facă pelerinaje la presupusele rămășițe ale lui Vlad Țepeș de la Snagov pentru că i-a salvat familia. Cu filmul ăsta, o prostie, a reușit să își redreseze situația financiară după catastrofa unei capodopere, adică „Apocalypse Now” – unul dintre cele mai mari filme ale istoriei cinematografului care a fost un fiasco financiar. În acest „Dracula” al lui Ford Copola se aud cuvinte românești, la un moment dat. Bineînțeles că pe tine te pufnește râsul ca spectator român să îl auzi pe Gary Oldman spunând cu accent „Regin, dragostea mea”… s-a dus dracu’ tot efectul. Deci, este aceași viziune, aceași atitudine epidermică față de limba română, ca și față de România și față de cultura română”, arată editorialistul.

Ghiță Mureșan, un fel de făptură fantastică

Dar România nu este doar o țară a vampirilor, ci și a altor făpturi supranaturale, cum sunt dragonii care, în seria Harry Potter, vin din Transilvania. E patria unor ritualuri ciudate, precum cele descrise în „Dosarele X”, în episodul „The Călușarii”, sau sursă a unor incantanții bizare cum auzim în „Eyes Wide Shut”, al lui Stanley Stanley Kubrick, unde putem asculta o slujbă românească de cununie dată pe reverse. „O altă făptură fantasmagorică” apare în filmul „Uriașul meu”, cu Ghiță Mureșan. „Este prezentat ca o curiozitate, ca un soi de trol, să-i spunem, de făptură fantastică. Ce putea el să fie Ghiță Mureșan decât român?”, se întreabă editorialistul gândul.

Gimnasta româncă din Seinfeld

Țiganii români, cu al lor pitoresc și ale lor vrăjitorii, sunt prezenți în mai multe filme și seriale internaționale, de la „Omul care a plâns”, care-l are în distribuție pe Johnny Depp, până la „Vânătorii de comori”, cu Tia Carrere în rolul principal. În „Copiii tatălui”, film care-l are ca protagonist pe Clive Owen, Oana Pellea joacă, în limba română, rolul unei țigănci, Marichka. Țiganii apar și într-un episod al serialului „Minți criminale”, unde răpesc fete, le ucid părinții și vorbesc cu „puiule”. Referiri la criminali români sunt făcute și în alt serial de succes, „NCIS Los Angeles”, unde, în episodul numit chiar „Familia”, este prezentat un clan mafiot românesc de care se leagă, în cel mai nefericit mod posibil, copilăria unuia dintre personajele principale ale serialului, Callen.

România nu apare doar în contexte nefericite, ci și în replici pline de umor. Însă nu neapărat și de prețuire. Într-unul dintre episoade, Seinfeld are o iubită gimnastă din România, premiată cu argint la Olimpiadă. „O gimnastă Jerry, gândește-te la flexibilitate”, îi spune Kramer, gândindu-se la posibilele performanțe extrasportive ale acesteia. Iar în serialul „Friends”, Monica face referire la România cea săracă atunci când primește un bacșiș de 20.000 de dolari.

VORBEȘTE ROMÂNEȘTE. Xavier Montoliu, catalanul care a început să învețe româna cu „Atenție, se închid ușile” și a ajuns să îl traducă pe Marin Sorescu

VORBEȘTE ROMÂNEȘTE. Povestea polițistului britanic care a venit în România să facă o bibliotecă pentru copii

VORBEȘTE ROMÂNEȘTE. Un nigerian, un yemenit și o franțuzoaică. Povestea medicilor străini care vorbesc perfect românește. Un singur cuvânt le lipsește din vocabular: ȘPAGĂ

VORBEȘTE ROMÂNEȘTE. Profesoara care a renunțat la salariul și mașina de serviciu de la multinațională pentru a-i învăța limba și literatura română pe copiii din Apuseni

VORBEȘTE ROMÂNEȘTE. Povestea copilului pentru care faptul că poate să scrie „La mulți ani, România!” este o minune

VORBEȘTE ROMÂNEȘTE. Cum ne-au învățat limba ambasadorii Franței și Marii Britanii: „Dacă nu vorbesc română, atunci nu mai sunt credibil”. VIDEO

VORBEȘTE ROMÂNEȘTE. Badea Cârțan, varianta din 2013. Românul care merge în opinci până la Roma ca să ofere cărți de acasă românilor din străinătate

VORBEȘTE ROMÂNEȘTE. Povestea Monseniorului Anton Lucaci, omul care l-a învățat pe Papa Ioan Paul al II-lea limba română: „La schimb, el m-a învățat limba sfinților”

Realitatea socială și politică din România, prezentată într-un fel grav eronat

Potrivit lui Cristian Tudor Popescu, de-a lungul timpului au fost făcute filme grav eronate în ceea ce privește adevărul social și politic din România. „De pildă, în 1993, un film franțuzesc cu Pierre Mondy în rolul principal, „Fratele trădat”. În el este vorba de un vechi militant al Partidului Comunist Francez, care vine după ani și ani în România la mormântul fratelui său – Laszlo, care e de origine maghiară, care e din Transilvania și care a fost arestat și omorât într-o celulă de către Securitate. Ce găsește fratele lui Laszlo în România post-revoluționară? Găsește un sat de maghiari epurat etnic. Maghiarii au fost înlocuiți, uciși, și înlocuiți cu români. Două femei maghiare sunt hăituite de securiști care sunt români. Pe unul din ei îl cheamă Victor Brucan, este director de hotel. Este o varză, un kiveci, nu ghiveci, adică combinație de kitsch cu ghiveci, înfiorătoare despre România. Mai este  „Morile de vânt ale zeilor”, despre o ambasadoare americană în România, în 1989, care încearcă să rezolve relațiile americane cu țările comuniste. Iar o grămadă de aberații, iar circulă pe aici, prin România, tot felul de securiști înaripați cu seringi care injectează oamenii”, spune Cristian Tudor Popescu.

„What I say to you, tâmpitule, idiotule, e să vii la 8 dimineața aici, că m-ai nenorocit

Din galeria personajelor românești din cinematografia mondială a ultimelor zeci de ani unul dintre cele mai luminoase apare în serialul american preamiat cu Emmy „Breaking Bad”. Bogdan este un român care își deschide o spălătorie auto în SUA și este interpretat de un fizician român pasionat de actorie – Marius Stan, cercetător principal la Argonne National Laboratory din Chicago și cercetător emerit la University of Chicago.

„No, that”s not what I say to you. What I say to you, tâmpitule, idiotule, e să vii la 8 dimineața aici, că m-ai nenorocit. Du-te dracului”, e replica cu care i-a cucerit pe americani Marius Stan, care e în serial angajatorul personajului principal, Walter White. Când a ajuns să joace în „Breaking Bad”, fizicianul lucra, alături de soția sa Liliana, la laboratorul din Los Alamos New Mexico, în care s-a fabricat prima bombă nucleară și unde a creat și condus departamente de fizică și chimie a materialelor.

„Am să dau vina pe copiii mei, Patricia și Tiberiu. Eram cu toții în Los Alamos, în New Mexico, atunci când au început filmările la acest serial. Patricia și-a dorit foarte mult să fie figurant în acest film”, a povestit Marius Stan.

A trebui să își însoțească copiii, deoarece erau minori și trebuiau să vină cu unul dintre părinți. Acesta își mai amintește că la sfârșitul probei de audiție, pe care au dat-o doar copiii lui, i s-a făcut o poză în care apare alături de Patricia și Tiberiu. „După un timp am primit un telefon. Producătorii vroiau să știe dacă nu cumva și tatăl vrea să spună o frază în episodul pilot, deoarece aveau nevoie de cineva să joace rolul unui proprietar al unei spălătorii auto”, mai spune Marius Stan.

Inițial, rolul nu era pentru un român

Rolul nu fusese scris pentru un român, dar producătorii au decis să schimbe scenariul atunci când au aflat care este țara de origine a lui Marius Stan. În acel moment, cei din echipa de producție au decis ca patronul de spălătorie să fie de origine română, pentru ca rolul să capete naturalețe și credibilitate. „În episodul pilot vorbesc la telefon în românește, în sezonul 3 mai spus câte ceva în românește și cam atât. Pe urmă în majoritatea scenelor vorbesc în limba engleză, cu un foarte frumos și delicat accent românesc”, spune Marius Stan. Accent cu care se mândrește și de care nu a încercat niciodată să scape. „Noi românii avem un ‘r” destul de puternic. Îl mai au și spaniolii. Nu am încercat niciodată să pierd acest accent, deși poate că aș putea. De exemplu, atunci când țin prezentări științifice, pentru un scurt timp mă pot concentra și pot vorbi engleză fără accent prea puternic”, mărturisește Stan.

Un pas înainte pentru imaginea României: personajul e „exploatator”

În ceea ce privește replicile pe care le spune în română, interpretul personajului Bogdan din „Breaking Bad”, spune că producătorii l-au rugat două lucruri: să improvizeze o conversație telefonică cu cineva și să vorbească în românește. „M-au rugat să le dau traducerea în limba engleză a ceea ce urma să spun ca să nu existe probleme mai apoi cu rețeaua de distribuție”, își amintește Marius Stan.

Întâmplarea prin care fizicianul a ajuns să joace în serial a dus la un mare progres pentru imaginea României în străinătate, crede Cristian Tudor Popescu. „În Breaking Bad, personajul e exploatator, e patron, ceea ce e un pas înainte. Până acum românii nu puteau fi decât interlopi, decât persoane dubioase aflate în nișe din astea sociale. E un pas înainte, ăla e măcar un patron”.

„Am considerat tot timpul o onoare că se vorbește despre noi”

Cristian Tudor Popescu crede că acest fel de a zugrăvi România în filme nu a apărut din neant. „Este și vina noastră. Nu am făcut mare lucru noi pentru a o contracara. Ne-am și complăcut în această situație. Adică, am considerat tot timpul că e bine că se vorbește despre noi. Domn’e, e bine că se pomenește acolo de România, O! Ce chestie, ai văzut, vorbesc ăia puțin românește în film. Am considerat asta o onoare, indiferent de ce se spunea acolo, ceea ce a fost o atitudine greșită, după părerea mea”. Speră ca lucrurile să se schimbe după premiile la marile festivaluri internaționale obținute de regizorii români. „Acestea or să schimbe la un moment dat părerea și viziunea unor regizori străini, care, când vor mai trebui să pună România într-un film, or să-și spună: Domn’e am văzut totuși „Moartea domnului Lăzărescu”, am văzut „4,3,2″, am văzut „A fost sau n-a fost”, nu mai putem să punem acolo vârcolaci, vampiri, țigani, vrăjitori, giganți și gimnaste mobile„.

Inchide