14 medicamente pentru care nu există alternativă terapeutică vor fi compensate din mai-iunie

Publicat: 15 04. 2014, 15:52
Actualizat: 18 05. 2015, 20:47

Un număr de 14 medicamente pentru care nu există alternativă terapeutică, printre care și cele pentru boala Dravet, vor fi incluse pe lista de compensate din luna mai, cel mai târziu iunie, a anunțat marți, la conferința Mediafax, președintele Agenției Naționale a Medicamentului, Marius Savu.

„Vorbim depre epilepsiile rare, mai ales boala Dravet, care au nevoie urgentă de alternativă terapeutică, așa-numitele medicamente orfane, și pentru care vom introduce pe listă primele medicamente cel mai târziu la începutul lunii iunie”, a spus președintele Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (ANMDM), la conferința Mediafax cu tema „Bolnavul cu epilepsie, de la integrarea socială la accesul la tehnici terapeutice noi”.

Savu a precizat că s-a schimbat modul de evaluare a tratamentelor pentru bolnavi care sunt incluse pe lista de medicamente compensate și gratuite.

„Este vorba despre medicamentele fără alternativă, care au fost aprobate la nivelul Uniunii Europene și pe care ne dorim ca în următoarea perioadă să le introducem printr-un mecanism mult mai rapid, pentru ca o nouă moleculă să intre pe listă. De fapt, este nevoie ca mecanismul să fie bine reglementat din punct de vedere juridic. Undeva în iunie vom avea o primă etapă a listei care va fi implementată. Mă refer aici la medicamentele orfane, iar ulterior, prin reevaluarea listei și a moleculelor noi, să avem o nouă listă, undeva spre toamnă, octombrie-noiembrie. Atunci vom avea finalizat acest nou mecanism continuu de introducere și delistare a unor medicamente”, a mai spus Savu.

Președintele ANMDM a precizat, în acest context, că noua listă de compensate va fi realizată după o nouă modalitate de evaluare a tratamentelor medicamentoase pentru bolnavi. Savu a adăugat că, practic, este vorba despre medicamente aprobate la nivelul UE.
„Vrem să facem un pas înainte, să nu mai așteptăm rapoartele și autorizațiile de compensare din alte state, ci să fim și noi printre primele state care să compensăm medicamentele respective. Dacă avem deja studii, ne putem compensa singuri propriile medicamente”, a explicat președintele ANMDM.

Ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu, și președintele CNAS, Gheorghe Radu Țibichi, au discutat, la conferința Mediafax, cu specialiști de top în neurologie și decidenți din administrație și din domeniul medical despre situația și problemele bolnavului cu epilepsie.
Șase milioane de europeni și peste 70 de milioane de oameni la nivel mondial suferă de epilepsie, aceasta fiind cea mai frecventă tulburare neurologică gravă. Epilepsia poate să apară la orice vârstă, însă cel mai frecvent este diagnosticată fie la vârste foarte mici, fie după 65 de ani. Există și un prag intermediar, în care epilepsia apare la oameni tineri, complicându-le astfel nu doar sănătatea, ci și viața socio-profesională.

În România sunt luați în evidențele medicilor aproximativ 200.000 de pacienți cu epilepsie, conform statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății. Specialiștii din țara noastră estimează însă că numărul acestora ar fi mult mai mare, între 300.000 și 500.000 de români suferind în realitate de epilepsie.