Alertă în Cehia: la fel ca în România, se folosesc din ce în ce mai multe antibiotice. Acest lucru prezintă riscuri semnificative, spun specialiștii

România se confruntă de mai mult timp cu o problemă serioasă: un consum ridicat de antibiotice și rezistență la antimicrobiene (AMR), situându-se pe locul 3 în UE. Deși virozele nu se tratează cu antibiotice, din 2020, consumul de antibiotice a tot crescut în România, sugerând o utilizare greșită a acestor medicamente. Ei bine, cehii au descoperit că au aceeași problemă. Și au intrat în panică.

Consumul real de antibiotice în Republica Cehă a crescut semnificativ în ultimii cinci ani. Conform datelor de la Institutul de Stat pentru Controlul Drogurilor (SÚKL), numărul de doze zilnice consumate a crescut de la 52 la 73 de milioane pe an. Camera Farmaciștilor Cehi avertizează că această tendință reflectă înrăutățirea situației în tratamentul infecțiilor și, în același timp, crește probabilitatea rezistenței la antibiotice, informează posturile de televiziune.

Conform datelor actuale de la Institutul Național Ceh de Antibiotice, Republica Cehă se confruntă cu o problemă destul de mare în acest sens. Modelul de consum de antibiotice s-a schimbat semnificativ în ultimii cinci ani.

SPORT Cine e cel mai bun jucător de la FCSB. „De departe el e!”

12:12

SOCIAL Cea mai geroasă dimineață din 2025. Locul din România în care s-au înregistrat -12 grade Celsius. „A îngheţat parbrizul”

11:39

Numărul de pachete distribuite a rămas relativ stabil, crescând de la aproximativ 9,35 milioane în 2020 la aproximativ zece milioane în 2024. Cu toate acestea, consumul real este în creștere. Acest lucru este demonstrat de numărul așa-numitelor doze zilnice definite (DDD), care au crescut de la 52 de milioane în 2020 la 73 de milioane în 2024.

Diferența dintre numărul de pachete și DDD arată că cehii utilizează antibioticele mult mai intensiv decât înainte. Pacienții primesc doze mai mari de antibiotice și/sau cure de tratament mai lungi. Acest lucru reflectă schimbările în tratamentul infecțiilor, care devin mai dificile tocmai din cauza creșterii rezistenței la antibiotice.

„Atunci când unele antibiotice nu mai funcționează bine împotriva bacteriilor, medicii trebuie să aleagă antibiotice mai noi, doze mai mari sau tratamente mai lungi. Acesta este motivul pentru care consumul real este în creștere, chiar dacă numărul de pachete distribuite pare stabil la prima vedere. Astfel, numărul de DDD-uri arată mai bine cum se schimbă tratamentul cu antibiotice ca răspuns la rezistența crescândă ” , explică Aleš Krebs, președintele Camerei Farmaciștilor din Cehia.

Problema „rezervei de acasă”

O dovadă suplimentară că locuitorii Republicii Cehe nu știu cum să gestioneze antibioticele este studiul SYRI . Acesta arată că peste 13% din gospodăriile cehe au acasă antibiotice pe care nu le folosesc în prezent. Aproximativ patru la sută dintre oameni le păstrează chiar ca „rezervă” pentru utilizare viitoare.

Totuși, potrivit farmacologilor, o astfel de depozitare crește riscul de a începe automedicația fără un examen medical și, prin urmare, posibilitatea răspândirii bacteriilor rezistente. „Faptul că atât de mulți oameni au reziduuri de antibiotice acasă este o problemă serioasă. Adesea înseamnă că nu au terminat tratamentul anterior, ceea ce îi reduce eficacitatea și promovează dezvoltarea rezistenței. Și mai gravă este utilizarea restului ambalajului fără recomandarea medicului”, avertizează Martin Kopecký, vicepreședinte al Camerei Farmaciștilor din Cehia.

„Pentru a începe tratamentul cu antibiotice, sunt întotdeauna necesare un examen medical, un diagnostic și determinarea tipului corect de antibiotic pentru o anumită infecție bacteriană. Din cauza utilizării antibioticelor la nivel de persoană obișnuită, crește riscul de a dezvolta tulpini rezistente de bacterii, pe care le transmitem și unii altora. Utilizarea responsabilă a antibioticelor protejează astfel nu numai individul, ci și pe cei din jurul său”, adaugă Kopecký.

De ce consumul excesiv este o problemă

„Rezistența la antibiotice este una dintre cele mai mari probleme globale de sănătate ale timpului nostru. Utilizarea incorectă și excesivă a antibioticelor duce la rezistența bacteriilor la tratament. Dacă tendința nu se schimbă, există riscul ca infecțiile comune să nu poată fi tratate cu antibioticele disponibile. Cât de semnificativă poate fi problema pentru fiecare dintre noi? Să ne imaginăm, de exemplu, că facem pneumonie și nu există niciun medicament care să ne poată ajuta să combatem infecția”, avertizează Barbora Macková, igienist-șef și directoare a Institutului de Stat pentru Sănătate Publică (SZÚ).

În orice zi, aproximativ șapte la sută, sau unul din paisprezece, dintre pacienții din spitalele europene au cel puțin o infecție asociată asistenței medicale, a spus ea. Dintre acestea, o treime sunt cauzate de bacterii rezistente la antibiotice importante, ceea ce limitează opțiunile de tratament pentru infecții.

Estimările bazate pe datele din Sistemul European de Supraveghere a Rezistenței la Antibiotice arată că peste 35.000 de persoane mor în fiecare an în Europa din cauza infecțiilor rezistente la antimicrobiene. Acesta este motivul pentru care țările europene s-au angajat să reducă incidența infecțiilor sanguine cauzate de cele mai importante trei bacterii rezistente până în 2030.

Însă, conform datelor actuale, atingerea unor astfel de obiective va fi dificilă. Republica Cehă înregistrează îmbunătățiri în anumite domenii. „Am reușit să reducem incidența Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA), dar incidența celorlalte două bacterii rezistente monitorizate este în continuă creștere, deși incidența rezistenței este încă destul de scăzută în comparație cu alte țări europene”, descrie Helena Žemličková, care conduce  Laboratoarele Naționale de Referință pentru Antibiotice  de la SZÚ.

Conform datelor de la Institutul Național Ceh de Sănătate, cele mai frecvente tulpini de bacterii din Republica Cehă sunt tulpinile rezistente care provoacă infecții ale tractului urinar, pneumonie și alte infecții respiratorii – în special la seniori, pacienți spitalizați și persoane cu imunitate slăbită. Cu toate acestea, bacteriile rezistente au încetat de mult să mai fie o problemă doar în spitale. „Le întâlnim din ce în ce mai mult în practica ambulatorie obișnuită. Tratamentul este mai solicitant, mai scump și, în unele cazuri, poate fi chiar ineficient”, avertizează medicii.

Rezistența la antibiotice pune probleme sistemului de Sănătate

Rezistența la antibiotice are un impact semnificativ asupra întregului sistem de sănătate – complică tratamentul infecțiilor comune, prelungește spitalizările și crește costul terapiei. Situația este agravată și mai mult de criza în dezvoltarea de noi medicamente, deoarece multe companii farmaceutice se retrag treptat din acest domeniu. Dezvoltarea este costisitoare și nu este profitabilă.

Prin urmare, prevenirea și controlul infecțiilor în spitale sunt deosebit de importante. Rezistența la antibiotice este o problemă în special în unitățile de asistență medicală. Peste șaptezeci la sută din infecțiile asociate asistenței medicale sunt cauzate de bacterii multirezistente la medicamente, iar jumătate dintre aceste infecții ar putea fi prevenite prin măsuri adecvate de prevenire și control al infecțiilor.

„Conform unui sondaj realizat de Centrul Național de Referință pentru Infecțiile Asociate Asistenței Medicale, 82% dintre spitalele din Republica Cehă au un program stabilit de prevenire și control al infecțiilor. Educația în acest domeniu trebuie susținută, astfel încât să avem suficient personal dedicat acestei probleme. De asemenea, este important un număr suficient de camere individuale, astfel încât pacienții cu bacterii multirezistente să poată fi izolați. Restructurarea asistenței medicale spitalicești este în prezent un subiect intens discutat, iar acest aspect trebuie luat în considerare și la construirea de noi pavilioane și spitale”, adaugă directorul Macková.

Totuși, dezvoltarea nu ar trebui neglijată, avertizează experții. În Republica Cehă, mai multe instituții științifice lucrează la cercetări primare. „Noile substanțe cu mecanisme de acțiune unice pot ajuta, cum ar fi așa-numitele antibiotice atomice care inhibă funcțiile polizaharidelor din membrana celulară a bacteriilor. Am verificat pe modele animale că bacteriile nu sunt încă capabile să dezvolte rezistență la acestea și că acestea funcționează în cazurile în care antibioticele comerciale eșuează”, adaugă Radek Zbořil, care lucrează la Universitatea Palacký din Olomouc.

„Acestea au un potențial enorm în tratamentul țintit al rănilor și infecțiilor locale, unde suprimă rapid creșterea bacteriană și susțin procesul de vindecare, dar testăm și posibilitatea de a le adăuga la antibioticele clasice, ceea ce ar putea ajuta la restabilirea eficacității și a rezistenței lor la rezistență”, a adăugat el.

RECOMANDĂRILE AUTORULUI

Ce spune LEGEA prin care copiii trebuie să aibă grijă de părinții lor. Codul Civil prevede clar situațiile în care această măsură devine obligatorie

Ce înseamnă doza de urgență. Când au voie farmaciile să elibereze antibiotice fără rețetă

Fără bilet de trimitere la medic. Ce pacienți sunt vizați de această măsură