Două săptămâni de viață sedentară la birou cresc riscul de apariție a diabetului: „Sedentarismul are o mulțime de efecte adverse asupra sănătății”

Statul la birou o zi întreagă, mersul cu mașina până la birou și lenevitul pe canapea la final de săptămână se traduc în stare de sănătate precară în cazul tuturor participanților la un nou studiu ale cărui rezultate au fost publicate în revista britanică Diabetologia.

Echipa de cercetare de la Universitatea din Liverpool avertizează că viața tot mai lipsită de activitate fizică poate aduce stricăciuni masive sănătății oamenilor pe termen lung, cauzând boli grave, precum diabetul de tip 2, boli de inimă și accident vascular cerebral. 

Mai mult, experimentul a arătat, de asemenea, că toate efectele nocive pot fi oprite cu câțiva pași simpli, cum ar fi urcatul pe scări în loc de chemarea liftului, mersul pe jos, în loc de cel cu autobuzul și chiar mersul la supermarket, în locul cumpărăturilor online. 

Autorul principal al studiului, medicul Daniel Cuthbertson, avertizează că un stil de viață sedentar începe rapid să construiască terenul propice pentru multe tipuri de boli. 

„În ciuda evoluției pe multe planuri, societatea noastră a devenit tot mai sedentară. Bunicii noștri spălau de mână, făceau munci manuale, oamenii erau mult mai activi din punct de vedere fizic. Acum, mulți dintre nou suntem țintuiți la birou și ne-am învățat să nu ne mai facem nici măcar cumpărăturile la supermarket. Sedentarismul are o mulțime de efecte adverse asupra sănătății care, peste ani, pot fi fatale”, a explicat medicul Cuthbertson. 

Cercetătorii au urmărit 45 de oameni cu vârsta medie de 36 de ani care nu aveau activitate fizică regulată, cum ar fi joggingul sau mersul la sală, însă mergeau cel puțin 10.000 de pași pe zi. 

Ei au fost rugați să devină inactivi fizic timp de două săptămâni. Asta a presupus să folosească transportul în comun în locul mersului pe jos, să ia liftul în loc să meargă pe jos și să-și petreacă weekendurile acasă, uitându-se la televizor sau jucându-se pe calculator. Totodată, ei au fost rugați să-și mențină dieta alimentară obișnuită, ca să arate că nu mâncarea influențează schimbările din organism. 

După două săptămâni, testările au arătat că participanților le-a crescut nivelul de grăsime din corp și mărimea taliei și prezentau semne de pierdere a masei musculare și capacitate cardio-respiratorie scăzută. Corpurile lor erau, de asemenea, mai puțin capabile să răspundă la insulină, simptomă care poate fi un precursor al apariției diabetului. 

La 14 zile după ce participanții și-au reluat ritmul de viață de dinainte de începerea cercetării, efectele au fost inversate. 

Rezultatele arată, totodată, că activitatea fizică poate fi și mai importantă pentru persoanele care au rude apropiate cu diabet de tip 2.