Operații pe creier minim invazive, efectuate cu o nouă tehnologie în Istanbul, inclusiv la copii

Publicat: 02 04. 2014, 19:10

Prof. dr. Talat Kiris a vorbit, în seminarul de la București cu tema „The brain – always a challenge”, susținut de Ziarul Financiar, că noua tehnologie în tratarea tumorilor a apărut, de fapt, prin perfecționarea unui model mai vechi.

„După 20 de ani de când există, o companie a modificat softul completm, iar acesta este, astăzi, aproape de perfecțiune, putând fi folosit în tratarea unor tumori, malformații vasculare, boli funcționale sau nevralgii ale feței. Este un tratament care durează o zi, nu folosim anestezia generală. Pacientul vine dimineața și, dacă vine cu avionul, poate zbura seara înapoi spre casă. Nu este nicio problemă. Tocmai asta este frumusețea acestui tratament: pacientii pot merge să bea un vin sau să ia avionul dacă sunt veniți din altă pate”, a declarat medicul turc.

El a precizat că deși este, de formație, chirurg clasic, lucrurile s-au schimbat foarte mult în ultimii ani, iar oamenii doresc operații cu minim de invazie.

Prof. Dr. Talat Kiris a explicat că intervenția cu tehnologia tehnologia Gama Knife Perfexion presupune o doză mare de radiație, care este axată pe o singură zonă și poate fi măsurată cu mare acuratețe.

„Practic, tratamentul are foarte puține complicații, pentru că se poate măsura aproape tot înainte de tratament și se poate schimba tactica dacă zona este foarte aproape de nervul optic. Putem modifica doza în funcție de cât poate tolera ochiul”, a explicat medicul.

La rândul său, prof. Dr. Ozenc Minareci a vorbit despre neuroștiință, care îmbină noțiuni de neurochirurgie și de neurologie, el precizând că este o ramură nouă, care se ocupă de diagnosticul afecțiunii cu ajutorul imaginii.

„Călătorim de-a lungul arterelor și le străbatem până acolo unde este vasul bolnav și reparăm pe interior”, a explicat prof. dr. Ozenc Minareci.
Cei doi specialiști turci au vorbit și despre numărul de pacienți străini, precizând că, deocamdată, au avut doar doi-trei pacienți români, cele mai multe cazuri din afara Turciei venind din Irak, Libia, Emiratele Arabe Unite, Rusia, Albania, Macedonia și alte țări europene.

„La ultima evaluare, am constatat că am tratat pacienți din 50 de țări”, a declarat Talat Kiris, precizând că principala piedică de care se lovește atunci când este vorba de pacienți se referă la costuri.

Tot legat de costuri, el a spus că nu poate da un răspuns clar, pentru că suma plătită de pacient depinde de starea de sănătate a acestuia, de gravitatea afecțiunii, de medicația necesară și de tehnologiile pe care va trebui să le folosească. Astfel, din cauză că nu poate stabili de la început prețul final, mulți dintre pacienții străini care îl contactează, renunță.

Medicii turci au mai spus că în Turcia diagnosticele se stabilesc foarte repede, dar se confruntă cu cazuri grave în cazul pacienților care vin din țările arabe, mai ales Irak, aceștia prezentându-se cu tumori foarte mari, deoarece modalitățile de stabilire a diagnosticului în țara de origine nu sunt foarte dezvoltate.

Cei doi specialiști au mai spus că pot să dea consultații și de la distanță, dacă primesc toate investigațiile imagistice, însă, chiar și așa, trebuie să discute față în față cu pacientul în cele din urmă, pentru că numai astfel acesta poate să aibă încredere în medicul său.

„Există și o relație umană medic-pacient și este importantă. Când operăm, sunt două creiere care stau față în față, al medicului și al pacientului, și este important ca ele să se înțeleagă. Chiar și când consultăm un pacient din străinătate, trebuie să știm toate detaliile despre el. Mi se pun întrebări de peste tot, dar de cele mai multe ori copiază rezultate de la scanner și mi le trimit. E important ce vârstă are, alte constatări clinice, profesia…”, a spus prof. dr. Ozenc Minareci.

Specialiștii au precizat că operează și copii cu tumori sau probleme vasculare, iar dacă aceștia au probleme congenitale, în echipele lor există și neurochirurgi cu alte specializări.

„Dacă e vorba de tumoră, vreau să fiu eu cel care operează. Cel mai tânăr pacient a fost o «doamnă» de patru ore de viață. Avea o malformație a creierului și a trebuit să intervenim. Fusese diagnosticată cu insuficiență cardiacă și trebuia să operăm imediat după naștere. Astăzi, ea este bine”, a declarat Talat Kiris.

Întrebați ce măsuri recomandă oamenilor pentru a-și păstra sănătatea creierului, profesorul turc a spus că le recomandă să mănânce tot ceea ce doresc, dar în cantități limitate, și să nu fumeze.

„Viața e scurtă și poate că ar trebui să le recomand broccoli, dar nu îmi place nici mie. Mâncați orice doriti, totul e bun pentru creier. Părerile și conceptele se schimbă, dar mâncați moderat. În schimb, nu fumați! Fumatul afectează toate părțile corpului, absolut fiecare organ. (…) Puteti bea un vin bun, dar nu fumați”, a mai spus prof. dr. Kiris.

Aflat pentru prima dată la București, prof. Dr. Minareci este unul dintre pionierii din Turcia care au început să lucreze în neuroradiologia intervențională, având un rol important și în înființarea primului Departament de Neuroradiology din Turcia în 1989. De-a lungul carierei sale, el a efectuat mii de tratamente endovasculare și a pregătit un număr considerabil de rezidenți, azi medici practicieni de succes în Turcia și in țările vecine. El este specializat în tratamentul endovascular al anevrismelor intracraniene, malformații arterio-venoase intracraniene, stenoze vasculare intracraniene sau extracraniene, vasospazm, accident vascular cerebral, fistule arterio-venoase Dural, tulburări vasculare ale coloanei vertebrale, terapeutic sau preoperator embolizarea tumorii.

Prof. Talat Kiris este șeful Secției de neurochirurgie și al centrului GammaKnife din cadrul spitalului Florence Nightingale și președinte al Secției de Neuro-Oncologie din cadrul Societății Turce de Neurochirurgie. El este autorul cărții „Cerebral Vasospasm: New Strategies in Research and Treatment”. Prof. T. Kiris lucrează alături de Prof. Minareci de mai bine de 20 de ani. În toată această perioadă, ei au format o echipă de profesioniști, animați fiind în permananță de dorința de a oferi pacienților cele mai bune alternative de tratament într-o manieră deschisă, astfel încât aceștia să ia decizia finală cunoscând riscurile și beneficiile de opțiuni de tratament.

Cu patru spitale generale – un Hi-Tech „Smart și Green Hospital” deschis în ianuarie 2013, un centru medical, un spital și un centru de cercetare clinică, Grupul Florence Nightingale este activ în fiecare domeniu major de specializare medicală și este unul dintre cele cele mai mari și cel mai renumit grup medical din Europa și Orientul Mijlociu. Grupul Florence Nightingale este singurul centru de transplant de organe în regiunea Orientul Mijlociu, licențiat în prezent pentru a opera în cinci domenii de transplant de organe. Grupul Florence Nightingale a fost fondat în 1989 ca primul spital de boli cardiovasculare din regiune sub egida Fundației Turce de Cardiologie. Grupul Florence Nightingale colaborează cu spitale de renume mondial și școli medicale pentru a oferi pacientilor săi cele mai bune metode și soluții de diagnosticare și de tratament: Memorial Sloan – Kettering Cancer Center, New York; Methodist Hospital , Houston; Columbia University Medical Center, New York; Weill Medical College de la Universitatea Cornell, New York; Barbara Ann Karmanos Cancer Institute, Detroit; Colegiul de Medicina Baylor, Houston; Centrul de terapie celulară și de Cancer Imunoterapia, Tel Aviv; Detroit Medical Center, Detroit; Wayne State University, Detroit. Având acest background, Grupul Florence Nightingale este recunoscut ca standard de excelență în întreaga regiune.

Grupul Florence Nightingale în cifre: 30.000 de pacienți tratați în fiecare an; 900 de paturi, 41 săli de operații; 143 paturi pentru terapie intensivă și de urgență; 41.000 intervenții chirurgicale cardiace (o medie de 30-35 de pacienți în fiecare săptămână în 2010); cea mai scăzută rată de mortalitate în cardiologie din Europa – 1,53 % în 2010; 8 intervenții vertebrale&scolioză pe săptămână; 105.000 angiografii&angioplastii; 2-3 transplanturi de ficat pe săptămână; 7 cazuri de transplant de celule stem pe lună; 20.000 de intervenții chirurgicale ortopedice; 300 intervenții chirurgicale robotizate în urologie; 600 de transplanturi hepatice; 8.000 de angiografii pe an; 2.000 de intervenții cardiace invazive pe an.