Numărul divorțurilor crește de la an la an, în timp ce tot mai puțini tineri aleg să spună „Da”. Un psiholog explică fenomenul în exclusivitate pentru Gândul

În anul 2025, numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive și prin acordul soților a fost de 21.479, în creștere cu 787 divorţuri comparativ cu anul 2024. Astfel, în România, rata divorţialităţii a crescut de la 0,95 divorţuri la 1.000 locuitori în anul 2024, la 0,99 divorţuri la 1.000 locuitori în anul 2025, potrivit Institutului Național de Statistică.

În medie, divorțul apare cu cea mai mare frecvență în rândul bărbaților și femeilor la grupa de vârstă 35-39 de ani, urmată de grupa de vârstă 40-44 de ani.

Numărul femeilor în vârstă de până la 30 ani care au divorţat a fost de 2,2 ori mai mare decât numărul bărbaţilor aparţinând aceleiaşi grupe de vârstă.

În același timp, începând cu vârsta de 50 de ani, numărul bărbaţilor care au divorţat crește semnificativ față de cel al femeilor: de 1,4 ori la grupa de vârstă 50-54 ani, de 1,5 ori la grupa de vârstă 55-59 ani şi de 1,9 ori la grupa de vârstă 60 ani şi peste.

„Oamenii renunță repede la o căsătorie pentru că sunt stresați”

Psihologul Keren Rosner a explicat, pentru Gândul, de ce oamenii ajung atât de repede la divorț și care sunt factorii care au schimbat mentalitatea atât a femeilor, cât și a bărbaților.

„Sunt mulți tineri care își asumă rolurile adulte mult prea devreme sau o fac rapid, fără să analizeze, să anticipeze, să comunice. Cei care fac acest lucru renunță pentru că au impresia că nu mai sunt compatibili, dar ei nu mai sunt compatibili pentru că nu au fost niciodată, dar nu au verificat acest lucru. De multe ori sunt căsnicii care se fac sub imperiul impulsului la bărbați, pentru că sunt poate tentați, sunt fascinați de o femeie și își doresc să se căsătorească cu ea fără să o cunoască. Pe de altă parte, unele femei care trec de o anumită vârstă sunt presate de familie sau de propriile lor concepții despre viață și, atunci, aleg rapid doar să bifeze și nu verifică compatibilitatea.

Oamenii renunță repede la o căsătorie pentru că sunt stresați. Este un ritm alert profesional. Există o dificultate de a păstra un echilibru între viața profesională și cea de familie și asta erodează intimitatea și conexiunea afectivă și, de foarte multe ori, primează partea profesională și atunci renunță în această negociere, de multe ori, se renunță la relație păstrând zona profesională.

Autonomia economică a femeilor. A scăzut major dependența de partener și atunci decizia de a rămâne într-o relație disfuncțională sau abuzivă este exclusă. Femeile se pot întreține și pot să își aleagă un mod de viață frumos, decent, liber, relații de calitate. Un alt aspect este eroziunea rezilienței la conflict. Reziliența scăzută la conflict conduce la o mentalitate a satisfacției imediate și această reducere a disponibilității de a investi efort, timp, energie pe termen lung”, a explicat psihologul.

Și expunerea la modelele idealizate de pe rețelele de socializare este un factor indirect, dar semnificativ. Practic, devine un amplificator al problemelor deja existente.

„Expunerea la modelele idealizate pe rețelele de socializare creează un standard nerealist despre cum ar trebui să arate partenerul, relația, cum ar trebui să se desfășoare viața în cuplu, care este perfectă uitându-ne la alții care arată doar laturile pozitive și atunci generează o teamă de a nu fi făcut o alegere bună”, a completat aceasta.

„Asistăm la declinul tinerilor pentru actul stării civile”

Conform ultimelor statistici, raportul dintre numărul divorțurilor pronunțate prin hotărâri judecătorești definitive și prin acordul soților și numărul căsătoriilor încheiate a fost, în anul 2025, de un divorț la 4,5 căsătorii.

În anul 2025 s-au înregistrat 95.713 căsătorii, cu 5.729 căsătorii mai puține decât în anul anterior. Față de anul 2024, în 2025 s-au înregistrat cu 3.926 căsătorii mai puține în mediul urban și cu 1.803 căsătorii mai puține în mediul rural.

„În ultima perioadă asistăm la declinul tinerilor pentru actul stării civile, poate determinată de schimbările sociale și de schimbările la nivel individual. Ce observăm? În primul rând este trecerea de la modul de datorie, adică de la concepția pe care o aveau oamenii că așa este cursul vieții și că ar trebui imediat după terminarea studiilor să se căsătorească, și trecerea la modelul de împlinire personală. S-a trecut de la «așa trebuie» la nevoia de dezvoltare personală, de suport afectiv, de fericire în cuplu.

Un alt aspect este toleranța la frustrare, care este foarte scăzută în rândul tinerilor și se extinde și în zona căsătoriei și a deciziei de a se căsători. În plus, divorțul devine o opțiune la îndemână, foarte rapidă. Astfel, se gândesc de două ori înainte să facă acest pas. Sunt precauți”, a precizat Keren Rosner.