Orașele românești, pustiite de exodul tinerilor și sărăcie. Câte LOCALITĂȚI și-ar putea pierde statutul de „municipiu” și „oraș”

În timp ce populația țării scade constant, un fenomen se resimte în comunitățile urbane. Mare parte din orașele României au devenit depopulate. Care este cauza?

Prin anii 1990-2010, comunele și satele nu erau foarte prospere, dar erau animate de bătrânii care bârfeau de dimineață până seara la cârciumi unde urmăreau meciuri și beau pe datorie, de femeile în vârstă care stăteau pe bănci și discutau cu vecinele despre ce mai era nou în ziare sau ce și-au mai cumpărat, de bărbații tineri care munceau la câmp, deplasându-se cu tractoarele sau mergând cu lopețile la câmp, de femeile care duceau vacile și oile la pășunat, de copiii care se jucau voioși cu jucării improvizate. În localități, mai își construiau unele familii vile cu bani strânși după ce au muncit în străinătate, fie se mai înghesuiau mulțimi de oameni la slujbele bisericești sau la festivaluri de muzică populară.

80 de localități, în prag de retrogradare. Țara s-ar putea umple de sate-fantomă

Astăzi, în majoritatea comunelor, satelor și localităților, toate acestea au devenit o amintire. De altfel, și statutul de localitate ar putea deveni o amintire pentru multe așezări din țara noastră. Autoritățile locale sunt îngrijorate. Pe lângă pierderea titulaturii de oraș sau municipiu, pierd totuși capital uman. Este o pierdere care se va resimți în economia țării, în fondurile guvernamentale și europene.  Între timp, satele riscă să dispară permanent de pe hartă. Sunt deja foarte multe sate-fantomă în care nu locuiesc mai mult de 10 persoane, ajungând înghițite de sălbăticia naturii.

Deja, multe localități din județul Brașov sunt la un pas de retrogradare, precum municipiul Codlea și orașele Rupea și Predeal. În total, 80 de localități din România riscă să nu mai fie considerate orașe sau municipii fiindcă nu mai respectă criteriile minime pentru păstrarea titlului.   Mihai Cîmpeanu, primarul municipiului Codlea,  avertizează că pierderea titlului ar putea afecta grav bugetul local, potrivit Playtech.

„Pe partea de ceea ce înseamnă fonduri europene și atragerea de fonduri nerambursabile ar exista o afectare. Vorbim din start de aproximativ opt milioane de euro, pentru că noi ca municipiu avem sigur bani prealocați, opt milioane de euro. În schimb, orașele au sumele mai mici”, a explicat edilul.

Cauza principală: „Exodul tinerilor”

Cauza pentru care multe localitățile riscă retrogradarea este scăderea populației. Pentru că sunt în căutare de noi oportunități, fie pentru că vor o viață mai bună, tinerii pleacă din comune și localități la oraș. Iar mulți tineri din orașele mai mici pleacă către municipii, în căutare de locuri de muncă mai bine plătite. Între timp, și municipiile sunt lovite de fenomenul „exodul tinerilor” pentru că mulți aleg calea migrării (în cele mai multe cazuri, va fi permanentă) din țară.

Statul român n-a reușit să dezvolte mare parte din așezări timp de 35 de ani. Un alt motiv pentru care tinerii pleacă este lipsa ofertei imobiliare. Mulți pleacă în localitățile din apropiere, unde sunt prețuri mai accesibile.  Orașul Predeal, unde sunt 4.000 de locuitori,  adică sub pragul minim de 5.000 impus de lege, riscă să-și piardă statutul de „oraș”.Pe lista orașelor care riscă să-și piardă statutul se află și Azuga, Cavnic, Borsec sau Făurei.

Există soluții?

Soluția pentru ca Predeal să-și mențină statutul ar fi un Plan Urbanistic Zonal, prin care să fie construit un cartier cu peste 800 de apartamente atractive, iar toți locuitorii de acolo vor fi cetățeni ai orașului Predeal, a propus Primăria orașului.

Proiectul ar putea atrage noi familii și ar ajuta orașul să își recâștige stabilitatea demografică. Între timp, sociologii cer o reorganizare administrativă majoră.  Sociologul Gelu Duminică susține că România are nevoie de o reformă administrativă profundă adaptată la realitatea demografică.

„Din punctul meu de vedere, trebuie să vorbim despre o organizare administrativă majoră în România, pentru că dezvoltarea țării nu mai poate fi făcută cu 3.200 de unități administrative cât sunt în momentul de față. Trebuie să gândim structurile de administrare mult mai largi și mult mai eficiente pentru cetățean. Nu se va întâmpla asta totuși, pentru că politicienii nu vor să renunțe la pozițiile pe care le au”, a declarat acesta.

Sursa Foto: OLX/Storia/ Facebook

Autorul recomandă: Localitățile și comunele din România, DEPOPULATE din cauza „exodului” tinerilor spre marile orașe