Acești studenți la matematică au găsit FORMULA DE AUR pentru România, însă mai au de rezolvat O PROBLEMĂ

Unul dintre studenții care au participat la concurs este Andrei Bud, student în anul I la Faculatea de Matematică a Universității din București. Andrei este obișnuit cu olimpiadele și concursurile internaționale, el obținând încă din clasa a IX-a medalii de aur și argint la concursurile școlare.

„În principiu, nu reprezintă foarte multe pentru mine, pentru că deja sunt obișnuit cu concursurile și cu atmosfera aceasta de concurs. Și sincer să vă spun mai degrabă apreciez ceea ce se face la facultate decât  matematica de concurs, pentru că matematica de concurs este în mare parte un puzzle. Într-adevăr, o medalie relevă ceva despre capacitatea unui om de a face carieră în ceva”, crede medaliatul cu aur.

Pentru Andrei  este ceva normal ca  România să obțină astfel de medalii pentru că are elevi foarte buni. „Cât despre faptul că România s-a clasat prima este ceva normal pentru că sistemul nostru educațional este atât de încărcat încât cei care sunt buni chiar sunt foarte buni”, spune Andrei.

Cu toate că ar fi putut să plece la orice universitate din lume, Bud a ales să învețe în România. „Absolut niciodată nu mi-am pus problema să plec din țară, pentru că dacă ești bun faci performanță de oriunde ai fi în principiu. Eu nu văd absolut nicio piedică că am rămas în România. Cred că sunt multe facultăți din România care sunt subapreciate. În principiu, facultățile mari predau matematică mai aplicată și au multe fonduri de cercetare, de proiectare. Singurul plus pe care l-aș fi avut dacă aș fi plecat în străinătate este că aș fi avut mai multe posibilități. Însă, cu bursa tânărului cercetător este foarte bine și în România”, susține olimpicul de aur.

Andrei Bud: Principala problemă a matematicii? Nu reușim să acoperim cerințele omului mediu

Studentul spune că nu are o rețetă a succesului. Important este să-ți placă ceea ce faci, crede el. „Adevărul este că eu și în momentul în care nu fac matematică, și mă aflu într-un loc, mi se întâmplă des să mă gândesc la o problemă, la o proprietate. Reușesc să fac matematică fără hârtie.  Dar am văzut oameni foarte bine dotați și nu făceau prea mult efort pentru a rezolva probleme”, povestește Andrei Bud.

Spune că matematica ar trebui predată altfel decât se predă acum, într-un mod mai ordonat, și altele ar fi rezultatele de la examenele naționale. „Spre exemplu, în clasa a XI-a se studiază matricile fără să se amintească absolut deloc despre spațiile vectoriale. Păi, matricile fără să fie privite ca niște transformări de spații vectoriale nu au absolut  niciun sens. Și normal că elevii nu recunosc din prima necesitatea a ceea ce fac.  Cam asta e problema principală cu matematica. Matematica este peste tot, de la construcții, la fizică, la chimie, la informatică, doar că e atât de ascunsă încât lumea nu-i vede necesitatea”, consideră Andrei Bud.

Dacă ar avea putere de decizie, cel puțin în privința predării matematicii, ar schimba modul în care se predă matematica, pentru că în prezent programa la matematică este foarte încărcată, un motiv pentru care elevii nu iubesc această disciplină.

„Ceea ce aș schimba cel mai mult vine din observația că programa e atât de încărcată încât mulți ajung să se lase de matematică, dar și avem mulți elevi care ajung să fie foarte buni. Principala problemă a matematicii este că noi nu reușim să acoperim cerințele omului mediu. Aceeași programă încărcată o are toată lumea, dar  ceea ce mi se pare o decizie foarte bună ar fi o împărțire a sistemului, astfel încât în unele locuri să se studieze mai intensiv, să avem școli speciale unde să se studieze intensiv matematica, lăsându-i care  simt  că nu au nevoie de mai mult să  minimul necesar. Să nu supraîncârcăm pe cine nu trebuie să supraîncârcăm. Dar statul să-i susțină pe cei care vor să facă performanță, indiferent de unde provin ei „, povestește el pentru gândul.

Cu toate că gimnaziul l-a făcut în orașul Negrești Oaș, de unde provine, Andrei este absolvent al Liceului Internațional de Matematică din București. Studentul spune că un astfel de liceu, cu toate că e privat poate fi un model de bună practică pentru sistemul public de educație.

„ICHB-ul  este exemplul care arată  într-o perioadă foarte scurtă a reușit să formeze o mulțime de olimpici. Nu cred că ar fi foarte greu din partea Ministerului Educației să facă niște școli ale statului la care să învețe elevii care sunt foarte buni. Nu susțin neapărat o reformă a educației, pentru că nu cred că am reuși să ne păstrăm numărul de elite în felul acesta. Eu cred că trebuie să separăm media de cei care sunt buni”, a conchis Andrei Bud.

Roxana Radu: Sistemul universitar este un pic superficial, se intră prea ușor la facultate

O altă studentă care a obținut aur anul acesta este Roxana Radu, studentă în  anul I la Facultatea de Automatică de la Universitatea Politehnică din București. Pentru Roxana, medalia de aur de la SEEMOUS este prima performanță internațională. Nici Roxana nu a avut vreodată gânduri de plecare din România. „Nu am vrut să plec pentru că nu am vrut să mă deconectez total de o viață pe care am avut-o timp de 19  ani în România. Încă cred că și în România mi se oferă un  mediu propice de dezvoltarea personală”, spune Roxana Radu.

Cu toate acestea, Roxana crede că în România sunt multe facultăți la care admiterea se face prea ușor. „Sistemul universitar este un pic superficial, se intră prea ușor la facultate.Toată lumea vrea o diplomă, sunt foarte multe facultăți și toată lumea merge la facultate cu  interesul „hai să am o facultate”, dar nu știu  ce vreau de la viața mea. Sunt într-adevăr câteva  facultăți în țară la care chiar ți se oferă perspective, dar în rest nu prea îți oferă perspective. Sunt domenii unde nu prea poți să faci cercetare, de exemplu la matematică”, a spus Roxana Radu.

Trecerea de la liceu la facultate este un pic cam dură, crede Roxana. „La liceu eram ca într-o familie, relația cu profesorii era diferită. Acum la facultate suntem învățați să ne autoinstruim. Profesorul este ca un mentor, dar mai departe depinde de tine dacă vrei să înveți”, a spus Roxana.

Medalia de aur este pentru Roxana o performanță. „În liceu nu mă vedeam la concursurile internaționale pentru că era o pregătire specială, de care n-am avut parte. Acum, la facultate când am ajuns într-un fel pe cont propriu, parcă că nu mai e un profesor lângă mine care să-mi spună învață aia, învață aia, am început să învăț diferit și m-am calificat”, a spus Roxana Radu.

Alexandru Negrescu: Elevii nu fac cunoștință cu „matematica cea vie”

Alexandru Negrescu, profesor universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare și unul dintre profesorii care antrenează olimpicii, spune că discrepanța dintre vârfuri și media elevilor în privința studiului matematicii vine de fapt din goana după note. „Cred că există o goană după note și, implicit, după rezolvat și memorat probleme standard, de tipul celor care se dau la examene. Astfel, nu se înțelege fenomenul, copilul acționează fără să gândească prea mult. El este format ca memorator de formule”, a spus Alexandru Negrescu.

În plus, mai spune universitarul, elevii sunt înconjurați de multe tentații în viața de zi cu zi, tentații care îi îndepărtează pe elevi de a mai lucra și citit acasă.

„De ce să „piardă” timpul studiind matematică (ceea ce nu te ajută peste noapte), când ar putea privi niște poze de pe paginile virtuale ale prietenilor? În plus, când privești în jur, nu mai este clară noțiunea de valoare. Nu se face diferența între: a fi un om de succes -care poate fi trecător sau distructiv din punct de vedere moral- și a fi un om de valoare”, a mai spus profesorul universitar.

În opinia lui Alexandru Negrescu, sistemul educațional românesc este sec, iar manualele nu sunt nici pe departe prietenii elevilor.

„Se studiază foarte multe noțiuni, însă nu se subliniază aspectul practic al acestora, adică esența lor. Teoria se încununează în practică. În cazul matematicii, se predau noțiuni importante, dar nu se arată importanța lor. Copiii nu fac cunoștință cu „matematica cea vie”. Manualele nu reprezintă un prieten pentru elevi”, a spus profesorul. În plus, mai arată Alexandru Negrescu, matematica împlică multă muncă. „Studenții noștri sunt grăbiți, din câte observ. Nu au răbdarea să aprofundeze lucrurile. În Universitatea Politehnica, în care predau, sunt copii cu minți sclipitoare, dar multora le  lipsește dorința de a munci. Iar Einstein avea dreptate când afirma că reușita este formată din  1% inspirație și 99% transpirație”, a conchis profesorul.

Ce este SEEMOUS

Olimpiada Internațională de Matematică South Eastern European Mathematical Olympiad for University Students – SEEMOUS se adresează studenților din anii I și II, cu aptitudini și performanțe în domeniul matematicii.

Ediția din acest an s-a desfășurat în orașul macedonean Ohrid, în perioada 3-8 martie, și a reunit 91 de concurenți din 23 universități de prestigiu din: Bulgaria, Grecia, Iran, Macedonia, România, Slovenia și Turkmenistan.

România a fost reprezentată de studenți din cinci universități: Universitatea Politehnică București, Universitatea București, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași.

Lotul României a cucerit 4 medalii de aur, 7 medalii de argint și 9 medalii de bronz, dar și locul I pe națiuni, locul I pe universități (Universitatea Politehnica din București) și locul I absolut la individual -obținut de Andrei.  SEEMOUS este o competiție universitară de excelență și  constă într-o probă scrisă de 5 ore, în cadrul căreia participanții au de rezolvat 4 probleme cu grad ridicat de dificultate. Este al doilea an consecutiv când România se clasează pe locul I la SEEMOUS, în 2014, atunci când a găzduit concursul s-a clasat tot pe primul loc.