Controversa privind o nouă mobilizare în Rusia lui Putin se reduce la o întrebare simplă. Armata rusă duce lipsă de efective umane? Metode diferite de numărare produc estimări foarte diferite, atât ale numărului potențial de soldați noi, cât și ale măsurii în care aceștia ar extinde efectiv forțele armate. Asta în loc să înlocuiască, pur și simplu, pierderile.
Conform calculelor realizate de IStories, bazate pe cheltuielile bugetului federal pentru bonusuri unice de înrolare, 71.200 de persoane au semnat contracte cu Ministerul Apărării din Rusia în primul trimestru al anului 2026.
După scăderea de la sfârșitul anului 2025 și începutul anului 2026, fluxul de recruți contractuali pare să se fi stabilizat.
Cu toate acestea, economistul Janis Kluge – care urmărește cheltuielile bugetare regionale – a ajuns la cifre semnificativ mai mari:
Dmitri Medvedev – vicepreședintele Consiliului de Securitate – a menționat o cifră și mai mare. Peste 200.000 de contracte ar fi fost semnate în prima jumătate a anului 2026.
Ritmul actual de recrutare nu mai este suficient pentru a susține creșterea dimensiunii forțelor armate ruse, așa cum s-a observat în primii ani ai războiului.
După cum notează analiștii militari Michael Kofman și Greg Wehner, armata rusă a reușit – în 2023 – să-și înlocuiască pierderile. În același timp și-a extins semnificativ forțele.
În septembrie și decembrie 2025, Vladimir Putin a oferit aceeași cifră pentru dimensiunea forței din zona de luptă – aproximativ 700.000 de soldați.
Potrivit lui Kofman și Wehner, acest lucru sugerează că forța abia a crescut în cele aproximativ 18 luni de la mijlocul anului 2024.
În iunie 2026, Putin a estimat din nou dimensiunea Grupării Comune de Forțe la 700.000 de soldați, se mai arată în analiza The Insider.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F09%2F8094721-hepta_mediafax_foto-dpa_hepta-scaled.jpg)
În iunie 2026, Putin a estimat din nou dimensiunea Grupării Comune de Forțe la 700.000 de soldați / Foto – Mediafax
Kluge a estimat numărul deceselor de pe câmpurile de luptă rusești în 2026 la aproximativ 9.000 pe lună. Comparativ cu recrutarea a 20.000-30.000 de persoane pe lună, rezultatul ar sugera că nu există niciun deficit de personal.
Pe 17 iulie 2026, ministrul adjunct al Apărării – Alexey Krivoruchko – a declarat că puțin peste 8.000 de specialiști au fost instruiți pentru Forțele Sistemelor Fără Pilot, în prima jumătate a anului.
Statul a încercat zeci de metode de recrutare a oamenilor.
Acest sistem a permis până acum comandamentului militar rus să evite un al doilea val de mobilizare în masă.
În luna august, Putin a semnat o lege care extinde categoriile de condamnați care pot semna contracte cu Ministerul Apărării în perioadele de mobilizare, lege marțială sau război.
În timpul dezbaterii proiectului de lege, ministrul adjunct al Apărării – Viktor Goremykin – a legat în mod explicit schimbarea de necesitatea îndeplinirii obiectivului de recrutare al armatei pentru 2026.
Kluge consideră astfel de măsuri o modalitate suplimentară de a menține rata actuală de recrutare.
Ceea ce contează, notează The Insider, nu este atât numărul de soldați, cât sarcina pe care comanda militară rusă se așteaptă să o îndeplinească.
Mobilizarea suplimentară nu este o condiție prealabilă pentru continuarea ofensivei. Armata rusă și-a susținut avansul timp de mai mulți ani, practic fără pauze operaționale. Unitățile nou formate sau reconstruite nu sunt, în general, ținute în rezervă, ci trimise direct în diferite sectoare ale frontului.
Chiar și forțele aeropurtate și infanteria navală ale Rusiei sunt de obicei retrase dintr-un sector, reaprovizionate rapid și redistribuite în altul, în loc să fie păstrate ca rezervă operațională permanentă.
Acest sistem permite comandamentului rus să mențină presiunea. Însă, de asemenea, face dificilă acumularea de forțe pentru o operațiune separată la scară largă.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F09%2F8083208-hepta_mediafax_foto-dpa_hepta-1.jpg)
Mobilizarea suplimentară nu este o condiție prealabilă pentru continuarea ofensivei / Foto – Mediafax
Nu există un răspuns definitiv la întrebarea unde se termină obiectivele de război ale lui Putin.
Revendicările sale teritoriale s-au schimbat odată cu contextul negocierilor. În vara anului 2024, Putin a cerut ca forțele ucrainene să se retragă de pe întregul teritoriu al celor patru regiuni ucrainene revendicate de Rusia – Donețk, Luhansk, Herson și Zaporijia. Era o condiție pentru un armistițiu. Crimeea anexată de Rusia a rămas un subiect pe marginea căruia nu se putea negocia.
Dacă Putin intenționează să folosească forța militară pentru a obține controlul deplin asupra tuturor teritoriilor ucrainene pe care le-a încorporat în constituția Rusiei, armata rusă ar trebui să-și continue ofensiva în sud.
Inițial, autoritățile ruse au legat crearea unei astfel de zone de protejarea regiunii Belgorod, iar ulterior au invocat operațiunea Ucrainei din 2024-2025 în regiunea Kursk ca justificare.
Putin a afirmat din nou că este nevoie de cucerirea unui teritoriu suplimentar dincolo de Donbas pentru a extinde „zona tampon” a Rusiei.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F09%2F8094019-hepta_mediafax_foto-abacaprfess_hepta-2.jpg)
În vara anului 2024, Putin a cerut ca forțele ucrainene să se retragă de pe întregul teritoriu al celor patru regiuni ucrainene revendicate de Rusia – Donețk, Luhansk, Herson și Zaporijia / Foto – Mediafax
În ultimele luni, oficialii ruși au negat în mod evident că se ia în considerare o nouă chemare în luptă.
Așadar, se pregătesc autoritățile ruse pentru o nouă mobilizare? Răspunsul este: se pregătesc pentru această posibilitate, notează The Insider.
Registrul electronic, sistemul de restricții, exercițiile de mobilizare, colaborarea cu angajatorii și cadrul legal fac mai puțin probabilă o repetare a haosului organizațional din septembrie 2022.
Decizia va depinde în primul rând de dorința lui Putin de a extinde operațiunile militare în 2027 sau de a-și limita obiectivele la capturarea în cele din urmă a Donbasului.
Cu alte cuvinte, decizia va depinde de dorința sa de a avea un obiectiv militar suficient de important pentru a justifica costul politic și economic al recrutării forțate, rapide, a câtorva sute de mii de ruși.