Efect inflaționist în lanț? Cum este afectată piața combustibililor din România după închiderea conductei petroliere strategice Est-Vest din Arabia Saudită

În dimineața zilei de joi – 10 septembrie 2026 – un atac cu drone lansat de pe teritoriul irakian a lovit conducta petrolieră strategică Est-Vest din Arabia Saudită.  A doua zi, Ministerul Energiei de la Riad a anunțat închiderea conductei. Incidentul s-a produs pe fondul escaladării majore a conflictului militar din Orientul Mijlociu, care a blocat deja parțial Strâmtoarea Ormuz. Conducta strategică Est-Vest (Petroline) transporta 4-5 milioane de barili de petrol pe zi, aproximativ 4-5% din oferta mondială de petrol. Devenise vitală pentru ocolirea Strâmtorii Ormuz, după blocada instituită de SUA în contextul conflictului cu Iranul.

Închiderea conductei din Arabia Saudită a avut ca rezultat imediat o destabilizare a piețelor europene. România este și ea afectată, chiar dacă nu importă direct cantități mari de țiței din această regiune.

FLASH NEWS Trump l-a îndemnat, din nou, pe Zelenski să oprească atacurile asupra rafinăriilor de petrol din Rusia. Ce au discutat cei doi șefi de stat la telefon

23:20

CONTROVERSĂ Traian Băsescu spune că el l-a „inventat” pe Siegfried Mureșan ca om politic. Ce spune despre banii primiți de europarlamentar de la „Pinalty”

22:57

 Loading ...

Conducta Petroline traversează Peninsula Arabică

Importanța conductei Est-Vest a crescut progresiv din momentul în care transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz a fost perturbat.

• Conducta petrolieră strategică Est-Vest din Arabia Saudită are o lungime de aproximativ 1.200 de kilometri.
• Traversează Peninsula Arabică și permite transportarea țițeiului din estul Arabiei Saudite către terminalele de la Marea Roșie.
• Leagă marile câmpuri petroliere din est (Abqaiq) de portul Yanbu de la Marea Roșie.

Petrolul poate fi exportat fără ca petrolierele să traverseze Strâmtoarea Ormuz.

Cum s-a desfășurat atacul cu drone

Conducta petrolieră strategică Est-Vest din Arabia Saudită a fost atacată de un roi de drone. În urma atacului de tip „roi” a fost lovită infrastructura din regiunile Riad și Medina.

Conducta Est-Vest este deservită de 11 stații de pompare și două stații separate de eliberare a presiunii.

Inițial s-a vorbit despre două stații de pompare care ar fi fost lovite de drone, însă informațiile satelitare au arătat că amploarea atacului a dus la lovirea a trei stații de pompare. Acestea au suferit avarii majore.

În timp ce guvernul de la Bagdad a anunțat că va deschide o anchetă proprie, rebelii Houthi din Yemen au salutat atacul. Ulterior, au mărit presiunea în Marea Roșie, în Strâmtoarea Bab el-Mandeb.

Strâmtoarea Bab el-Mandeb | Foto – Wikipedia

Potrivit Reuters, estimările experților din industrie nu sunt deloc optimiste. Reparațiile necesare la stațiile de pompare și repornirea la capacitate maximă ar putea dura între 5 și 6 săptămâni.

Arabia Saudită menține stocuri substanțiale de țiței la Yanbu

O repornire parțială ar putea fi încercată și mai devreme, dar doar sub pază militară strictă. Conducta Est-Vest a Arabiei Saudite a fost construită în 1981, după Revoluția Iraniană.

Ideea centrală a fost tocmai aceea de a oferi o rută alternativă pentru exporturile de țiței, una care să ocolească Strâmtoarea Ormuz.

Arabia Saudită menține stocuri substanțiale de țiței la Yanbu. Închiderea conductei Est-Vest nu oprește imediat exporturile din port.

• Însă stocarea poate înlocui fluxurile prin conducte doar temporar.
• Stocurile actuale de la Yanbu sunt estimate a fi suficiente pentru aproximativ cinci până la șapte zile la ratele recente de export.
• Țițeiul saudit suplimentar depozitat în porturile egiptene oferă o altă rezervă limitată.

Dacă reparațiile durează săptămâni în loc de zile, aceste stocuri vor deveni în cele din urmă nu vor mai fi de ajuns.

Conducta petroieră strategică Est-Vest din Arabia Saudită / Sursa BBC

„Acest atac reprezintă o escaladare periculoasă și o amenințare inacceptabilă la adresa securității Regatului Arabiei Saudite, a integrității sale teritoriale și a instalațiilor sale vitale, precum și o încălcare flagrantă a principiilor dreptului internațional”, a declarat Jasem Mohamed Albudaiwi, secretarul general al Consiliul de Cooperare al Golfului potrivit BBC.

Efect de domino pe piața țițeiului, România nu face excepție

După atacul cu drone și după anunțul referitor la închiderea conductei petroliere strategice Est-Vest din Arabia Saudită, cotația petrolului Brent a depășit pragul de 100-108 dolari per baril.

Prețurile la benzină și motorină în România sunt direct legate de cotațiile internaționale ale produselor petroliere (Platts). În astfel de condiții, șoferii români vor resimți o majorare directă a prețurilor la pompă în săptămânile următoare.

Astăzi, 20 septembrie 2026, prețurile carburanților din România au înregistrat o nouă creștere. Motorina standard a atins o medie națională de 10,86 lei/litru. Benzina standard se apropie de pragul psihologic de 10 lei/litru, cu o medie de 9,97 lei/litru.

• Motorină standard: Între 10,79 lei/litru și 10,93 lei/litru.
• Benzină standard: Între 9,93 lei/litru și 9,99 lei/litru.
• GPL: Are un preț mediu de 4,71 lei/litru

Pe de altă parte, scumpirea carburanților se traduce automat în costuri mai mari de transport pentru toate mărfurile din România, de la alimente de bază până la materiale de construcții.

Mai mult, acest șoc energetic global va pune presiune suplimentară pe rata inflației. Va fi limitată, astfel, capacitatea Băncii Naționale a României (BNR) de a reduce dobânzile.

Efect inflaționist sever

Petrolul folosit în România nu vine prin conducta petrolieră strategică din Arabia Saudită, acum închisă. Dar companiile locale cumpără țițeiul de import la prețurile pieței globale – raportat la cotațiile Brent).

Când prețul Brent sare de 100 de dolari, rafinăriile românești plătesc mai mult pentru fiecare baril importat, cost care se mută direct în prețul final achitat de consumatori.

Kazahstanul, principala sursă externă a României

Aproximativ 77% din necesarul de petrol al României era acoperit prin importuri în anul 2024. Datele INS arată că, în anul 2025, România a importat aproximativ 8,9 milioane de tone de petrol, dintr-un consum de circa 11,4 milioane de tone, notează Mediafax.

Kazahstanul este principala sursă externă de petrol a României.

• În primele patru luni din 2026, țițeiul importat a reprezentat aproximativ 72,8% din totalul resurselor României, potrivit INS.
• România nu este atât de dependentă de importuri precum alte state europene, dar este puternic dependentă de anumite rute și furnizori.

Aproape două treimi din petrolul consumat în UE este folosit pentru transport. Scumpirea țițeiului poate ajunge în prețul motorinei, benzinei, transportului aerian și al mărfurilor. Iar România nu poate evita un scenariu de criză.

Alte surse de petrol ale României

• Kazahstan – peste 50-60% din totalul importurilor

Kazahstanul a devenit coloana vertebrală a aprovizionării cu petrol a României. Țițeiul kazah (în special sortimentul KEBCO) ajunge în România prin conducte care traversează Rusia până la portul Novorossiysk de la Marea Neagră. De acolo este transportat cu vapoarele către terminalele românești. Acest flux alimentează direct rafinăria Petromidia (deținută de grupul kazah KazMunayGas / Rompetrol).

• Irak și Azerbaidjan

Pentru a compensa interdicția țițeiului rusesc, cealaltă mare rafinărie activă din țară, Petrobrazi (operată de OMV Petrom), folosește în principal producția internă din România. Totodată, completează necesarul prin importuri maritime de țiței din Irak (sortimentul Basrah Light) și Azerbaidjan (Azeri Light).

• Libia și alte state din Africa de Nord

România importă cantități mai mici din Libia și alte state din Africa de Nord. Sunt cantități așa-zis secundare, dar importante pentru diversificare.

Sunt achiziționate din bazinul mediteranean în special pentru a asigura flexibilitatea rețetelor de rafinare ale companiilor locale.

Piețele petroliere au reacționat rapid, tensiunea crește proporțional

Piețele petroliere reflectă deja creșterea tensiunii, potrivit oilprice.com. Țițeiul Brent s-a tranzacționat, vineri, la 104,61 dolari pe baril, în timp ce West Texas Intermediate a încheiat la 100,05 dolari.

Ambele indice de referință au crescut cu peste 8% în cursul săptămânii. Raportul de vineri privind piața petrolieră a arătat cât de repede au reacționat prețurile, pe măsură ce atacurile s-au extins dincolo de rutele de transport maritim inițiale din Golf.

Există încă forțe care împiedică o creștere și mai mare a prețurilor.

• Prețurile ridicate la energie pot slăbi cererea.
• Producția din afara Golfului Persic oferă un tampon important.
• Stocurile au ajutat la compensarea întreruperii aprovizionării.

Însă aceste rezerve sunt nu sunt nesfârșite. Fiecare problemă suplimentară de infrastructură lasă piața cu mai puține alternative dacă altceva nu merge bine. De aceea, calendarul de reparare a conductei Est-Vest este esențial.

Dacă Arabia Saudită își restabilește rapid o capacitate substanțială, închiderea s-ar putea transforma în cele din urmă într-un alt șoc temporar într-un an extrem de volatil.

Dacă reparațiile se prelungesc pe parcursul a câteva săptămâni, în timp ce presiunea din jurul Bab el-Mandeb continuă să crească, o altă parte semnificativă a petrolului care ajunge încă la clienții globali ar putea fi amenințată. 

Prețurile petrolului brut vor reveni la vârful de 120 de dolari pe baril?

Richard Bronze – de la Energy Aspects – a declarat pentru BBC că – înainte de ultima escaladare – devierea petrolului saudit prin Canalul Suez către Marea Mediterană și în jurul Africii adăuga deja 30 de zile la timpii de navigație și creștea costurile de transport.

„Mesajele de siguranță care au ajutat piața petrolului să gestioneze criza până acum au dispărut în mare parte. Așadar, prețurile petrolului vor continua să crească dacă ambele crize continuă”, a spus el.

Provocările au fost deosebit de acute pe piețele motorinei, a mai declarat expertul.

Prețurile au atins deja niveluri record, ceea ce ar duce la creșterea costurilor unei game de bunuri, deoarece motorina este utilizată pe scară largă în producție și transport.

„Dacă situația din Orientul Mijlociu nu se îmbunătățește, prețurile petrolului brut vor reveni probabil la vârful de 120 de dolari pe baril înregistrat anterior în războiul din Iran și ar putea crește chiar mai mult”, a avertizat Richard Bronze.