Alte modificări ale legilor justiției pică la CCR. Legea CSM, declarată parțial neconstituțională
Curtea Constituțională a României a admis parțial sesizarea de neconstituționalitate privind modificarea Legii 317 care vizează organizarea CSM.
„Cu oarecare satisfacție vă anunț că ne-am pronunțat asupra celei de-a treia legi a Justiției, respectiv legea 317 privind organizarea CSM. Soluția este de admitere cu unanimitate a unor texte care vizează diverse puncte din legea de organizare, cinci la număr”, a precizat, marți, președintele CCR, Valer Dorneanu.
El a subliniat că unul dintre textele declarate neconstituționale de CCR se referă la alegerea președintelui CSM, ca urmare a faptului că textul de lege contrazicea practic prevederi exprese ale Constituției.
„Un text (declarat neconstituțional, n.r.) se referă la alegerea președintelui și a vicepreședinților CSM. Textul actual omitea, practic ocolea textul constituțional care spune că aceștia se numesc în urma alegerii de către plenul CSM. Ori textul pe care noi l-am criticat prevedea că președintele Secției de judecători este numit practic de drept în funcția de președinte CSM și vicepreședintele, tot de drept, din rândul procurorilor. Textul contrazicea prevederile constituționale”, a declarat Dorneanu.
El a arătat că un alt text declarat neconstituțional, tot cu unanimitate de voturi, viza acea reglementare care prevedea că declarațiile membrilor CSM privind poliția politică sunt controlate de Comisia parlamentară de control al SRI.
„Unele dintre texte, care se refereau la numirea procurorilor și funcțiile de conducere din CSM, au fost respinse ca inadmisibile pentru că nu au fost motivate, s-a spus doar că sunt neconstituționale. S-a respins cu majoriate de voturi critica cu privire la constituirea Comisiei (Comisia pentru legile Justiției, n.r.), cu privire la bicameralism și alte texte care vizau motive extrinseci”, a mai spus Dorneanu.
La finalul lunii ianuarie, Curtea Constituțională a declarat neconforme cu legea fundamentală mai multe dintre modificările aduse legii statututului magistraților, din pachetul de trei acte normative modificate de Comisia Iordache.
„După o ședință maratonică, mai exact care a durat cam cât două maratoane, am reușit să ne pronunțăm cu privire la Legea referitoare la Statutul magistraților. Soluțiile au fost de respingere ca inadmisibile a unor texte, care se referă la nemotivarea criticilor. Am admis o serie de critici care vizează critici intrinseci privitoare la mai multe texte din cuprinsul legii”, a spus președintele CCR, Valer Dorneanu, care a arătat că multe dintre dispozițiile legii în cauză au fost declarate neconstituționale.
El a arătat că unele din criticile admise de CCR au vizat mai ales răspunderea magistraților.
„Au fost admise (aceste critici, n.r.) și am cerut redefinirea erorii judiciare, a relei credințe și a gravei neglijențe. Pentru altă serie de texte am respins ca neîntemeiate criticile”, a subliniat Dorneanu.
Întrebat care a fost soluția CCR referitoare la criticile PNL privind competența președintelui de numire a procurorilor, Dorneanu a precizat: „Unele (critici, n.r.) au fost respinse ca nemotivate, iar altele au fost admise și ele privesc mai buna definire a împărțirii atribuțiilor între CSM și președintele României”.