Asociația „Cuțu, cuțu”: Nu am trimis câini în străinătate. Băncescu să numească ONG-urile pentru care are dovezi
Reprezentanții asociației precizează că nu au trimis niciodată câini în afara țării, fapt ce poate fi verificat în Registrul de Evidență al Câinilor cu Stăpân și în documentele autorităților sanitar-veterinare.
Precizarea este făcută în contextul în care, joi, coordonatorul de proiect al ASPA Răzvan Băncescu a acuzat ONG-urile pentru protecția animalelor de ilegalități, declarând că peste 90% din câinii adoptați internațional sunt folosiți în alte scopuri, unii ajungând în bordeluri din Europa de Vest și fiind folosiți pentru zoofilie.
Potrivit reprezentanților „Cuțu, cuțu”, acuzația de zoofilie este una extrem de gravă iar Răzvan Băncescu ar trebui să dea numele ONG-urilor pentru care are dovezi în acest sens, „pentru a nu
denigra toate organizațiile serioase și muncitoare”.
„În loc să-și apropie ONG-urile, cum ar fi normal pentru un reprezentant al statului, și să lucreze cu ele pentru binele animalelor și al oamenilor, Răzvan Băncescu aruncă în permanență acuzații asupra lor, ceea ce este nepermis. În curând se va aproba bugetul ASPA și probabil (Băncescu, n.r.) dorește să abată atenția de la sumele fabuloase care vor fi încasate”, se arată în comunicatul asociației.
Reprezentanții acesteia mai spun că și ei își doresc mai multă transparență privind adopțiile internaționale, ca fiecare câine sau pisică care părăsește țara să poată fi vizitată ulterior de cel care i-a purtat de grijă înainte și să aibă contract de adopție internațional cu clauze și cunoașterea exactă a adoptatorului, chiar dacă sunt intermediari.
„Ar trebui ca adopțiile internaționale să fie reglementate prin lege. Parlamentul a primit un astfel de proiect de la o organizatie pentru protectia animalelor în 2013, dar nu l-a aporbat”, mai spun reprezentanții Asociației „Cuțu, cuțu”.
În ceea ce privește acuzațiile de zoofilie, pentru care a prezentat mai multe fotografii, Răzvan Băncescu a spus că din imagini se vede că sunt folosiți foarte puțini câini de rasă, cele mai multe exemplare fiind „maidanezi”.
„Sursa (de câini, n.r.) pentru Europa de Vest, și cel mai mult Germania și Danemarca, este reprezentată de România și Bulgaria. Nu pot să spun că Azorel, de pe strada Lăcătușului nr. 5, a ajuns în Germania, la bordelul lui Franz, dar legătura este că pleacă afară volume foarte mari de câini și numai 10 la sută ajung la adopția reală, 90 la sută fiind folosiți în alte activități”, a mai spus Răzvan Băncescu, precizând că există dovedi în acest sens, care au fost deja prezentate procurorilor.
Tot în privința adopțiilor internaționale, coordonatorul de proiect de la ASPA a arătat că, în 2014, au ieșit din România, cu pașapoarte emise de la București, peste 20.000 de câini.
„Dintre acestea, două-trei mii de exemplare au ajuns la adoptator, restul ajung în alte scopuri. Sunt implicate și persoane din străinătate, pentru că problema este transfrontalieră, și persoane din viața publică din România, ONG-uri și alte persoane fizice”, a mai spus Băncescu.
El a precizat că, la nivelul anului 2013, prezența câinilor pe străzi le-a adus unor organizații nonguvernamentale din București peste 6 milioane de euro, din care au fost fiscalizați doar 1,3 milioane de euro. La destinație, maidanezii din București au valorat peste 20 de milioane de euro, potrivit Băncescu.
„Nu vom tolera imixtiunea diverselor ONG-uri cu interese, mai mult decât dovedite, privind stocul permanent de câini din București pe care l-au avut la dispoziție atâția ani pentru exporturile lor”, a mai spus Răzvan Băncescu.