Bianca, o adolescentă de 16 ani, merge 26 de km pe jos până la şcoală: „E greu, e frig, mi-e foarte frică”

Bianca Michiu, o adolescentă de 16 ani, este dispusă să meargă 26 de kilometri pe jos pentru a ajunge la şcoală, atunci când nu are 20 de lei, banii pe care trebuie să îi plătească pentru biletul de autobuz. Eleva face acest lucru de mai bine de un an.

Bianca este din comuna Şipote, judeţul Iaşi. Locuiește cu părinții ei. Mama suferă de ciroză hepatică, iar tatăl nu are un loc de muncă stabil, dar muncește cu ziua prin sat și aduce bani în casă, scrie Bună Ziua Iaşi.

Adolescenta este elevă în clasa a IX-a la Liceul Tehnologic Vlădeni, la Profilul Textile.

Ea spune că vrea să își termine școala și să își facă un viitor mai bun.

Din nefericire, situația financiară îi impune să facă eforturi mari pentru a ajunge la liceu: trebuie să meargă pe jos câte 13 km. Doar în ultima lună a mers pe jos de 4 ori.

„E greu, e frig, mi-e foarte frică, mai ales seara, când mă întorc”

”Nu se întâmplă tot timpul să merg pe jos, decât când nu am bani de autobuz. Un bilet costă 10 lei dus și 10 lei întors, iar când nu am bani, nu am ce să fac, merg pe jos. E greu, e frig, mi-e foarte frică, mai ales seara, când mă întorc. Când plec e mai bine, merg ușor pe marginea asfaltului, dar când ajung lângă lacul de la Hălceni, bate vântul foarte tare. De acasă și până la liceu, fac o oră. Mi-e foarte frică seara să mă întorc, că e întuneric, dar mai reușesc să găsesc 10 lei să mă întorc cu autobuzul. M-am învățat așa, e greu, dar nu am ce să fac. Uneori e mai bine, alteori e mai rău”, a povestit Bianca Michiu, elevă la Liceul Tehnologic Vlădeni.

Bianca vrea să devină croitoreasă

Adolescenta spune că vrea să termine liceul și apoi să se facă croitoreasă.

”Îmi place să merg la școală, să stau cu prietenele mele, mai trece timpul. Materia mea preferată e matematica, dar ce îmi place mie cel mai mult să fac este să cos. Știu să cos foarte bine. Mi-ar plăcea să reușesc să devin croitoreasă, dar nu vreau să îmi fac speranțe prea mari. Eu iau bursă socială, dar nu îmi ajunge nici să îmi plătesc abonamentul, pentru că este mult mai scump. Doar pentru o săptămână costă 90 de lei, și bursa mea este puțin peste 200 de lei pe lună. Am noroc că mă mai ajută frații mei mai mari, dar și ei au familiile lor și nu reușesc nici ei mereu. La vară o să fie mai bine. Nu îmi este rușine să merg pe jos, asta e situația. Luna asta am mers pe jos de 3, 4 ori, atât.”, a precizat eleva.

Familia Biancăi primește lunar doar 600 de lei, bani ce reprezintă bursa socială a fetei şi alocaţia acesteia.

Puteți să o ajutați pe Bianca donând la Asociația Grupul Zâmbetul Nostru, în conturile: