Conflict deschis între șefa DNA și Ministrul Justiției, după Dosarul Belina. Kovesi îl reclamă pe Toader la CSM
„Hotărârile de guvern sunt acte normative infralegale, sub lege, în ierarhia actelor normative. Hotărârile de guvern pot crea suspiciuni privind legalitatea. În această ipoteză, că e hotărâre de guvern, că e ordin de ministru, verificarea legalității catelor normative infralegale se realizează de către instanța de contencios administrativ. Multe hotărâri de guvern au fost atacate la instanțele de contencios administrativ spre a se verifica de către judecător legalitatea unui act normativ inferior legii. Prin urmare, în opinia mea, legalitatea unei hotărâri de guvern nu o verifică procurorul, ci judecătorul specializat în contencios administrativ”, a declarat, marți dimineață, ministrul Justiției, Tudorel Toader.
La câteva ore, DNA a dat un comunicat de presă prin care a anunțat că sesizează CSM după afirmațiile ministrului Justiției, în așa fel încă să se analizeze dacă prin declarațiile sale Toader a afectat independența justiției, fiindcă acesta a sugerat că procurorii încalcă legea: „Declarațiile domnului Tudorel Toader, ministrul Justiției, cu privire la o anchetă penală a D.N.A. în curs, ce are ca obiect cercetarea unor fapte penale, reprezintă o formă de imixtiune în activitatea procurorilor. Sub acest aspect, procurorul șef al D.N.A. a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (C.S.M.) să analizeze dacă aceste afirmații sunt de natură să afecteze independența sistemului judiciar, întrucât prin declarațiile din data de 26 septembrie 2017, domnul ministru al Justiției a indus ideea în opinia publică că activitatea procurorilor nu se desfășoară în limitele cadrului legal”, se arată în comunicatul DNA.
Procurorii anticorupție au ținut să menționeze că problema invocată de Tudorel Toader a fost tranșată de ICCJ în 2014: „Cu privire la problema de drept invocată în declarațiile ministrului Justiției, precizăm că aceasta a fost tranșată în mod definitiv de către Înalta Curte de Casație Și Justiție prin Decizia penală nr. 13 din 24 ianuarie 2014 a completului de 5 judecători, prin care s-a stabilit că fapta ministrului care promovează o hotărâre de guvern având ca obiect trecerea în mod nelegal a unui bun imobil din domeniul public al statului într-o altă formă de proprietate publică, producând un avantaj patrimonial unei societăți comerciale, constituie infracțiunea de abuz în serviciu. În ceea ce privește decizia Curții Constituționale a României nr. 68 din 27 februarie 2017, precizăm că aceasta este aplicabilă unor acte normative de nivelul legilor și ordonanțelor de urgență și nu actelor administrative emise prin hotărâri de guvern”, se mai arată în sursa citată.
Vicepremierul Sevil Shhaideh este urmărită penal pentru abuz în serviciu în dosarul „Insula Belina”, dosar în care DNA cere Camerei Deputaților și încuviințarea urmăririi penale pentru Rovana Plumb, ministru al Fondurilor Europene. Procurorii cer urmărirea penală pentru Rovana Plumb în legătură cu săvârșirea complicității la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în exercitarea funcției ministeriale.
Procurorii DNA susțin că în 2013, părți din Insula Belina și Brațul Pavel, cu suprafață de 278,78 hectare, respectiv 45 hectare, situate în albia minoră a Dunării, au fost trecute ilegal din proprietatea statului în proprietatea județului Teleorman și în administrarea Consiliului Județean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private.
DNA îi acuză pe cei doi miniștri că au contribuit la adoptarea nelegală a hotărârii de guvern prin care a fost transferată insula Belina din patrimoniul statului în cel al Consiliului Județean Teleorman.