Peste 17.000 de informatori ai Securității, desconspirați de CNSAS din 2000 până astăzi

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a desconspirat, începând cu anul 2000, nu mai puțin de 17.104 informatori ai Securității din regimul comunist. Reprezentanții consiliului precizează, într-o postare publicată în mediul online, că instituția nu deţine o evidenţă a numelor conspirative ale informatorilor asociate cu cele reale.

Pentru deconspirarea fiecăruia dintre informatori a fost cel mai adesea necesară studierea foarte multor dosare. Ceea ce înseamnă zeci de mii de dosare, citite filă cu filă, pentru cei 17.104 de informatori.

SCANDALScandal şi acuze în plenul Camerei Deputaţilor de miercuri. UDMR s-a certat cu AUR, USR s-a certat cu PSD, iar PNL, cu toată lumea

11:06

REACȚIEPredoiu i-a făcut lui Bolojan o listă cu 5 măsuri pentru „pacificarea” PNL

10:58

„Acest proces laborios este reluat pentru fiecare informator deconspirat”

Condiţiile necesare care trebuie întrunite pentru deconspirarea unui informator, conform legii de funcţionare a CNSAS, sunt:

• dovada faptului că a transmis informaţii în cazul petentului îndreptăţit
• certitudinea că aceste informaţii şi numele conspirativ îi pot fi atribuite.

„Deconspirarea nu este o simplă listare a unor nume. Este un proces laborios de căutare a unor informaţii răspândite în toată arhiva şi de coroborare a lor pentru identificarea documentată şi certă a unui informator. Iar acest proces laborios este reluat pentru fiecare informator deconspirat”, transmite CNSAS.

CNSAS a început preluarea arhivei Securităţii în anul 2006

CNSAS a început preluarea arhivei Securităţii în anul 2006, iar acest proces continuă.

Pe măsura preluării dosarelor şi a studierii lor, acestea au fost încărcate în evidenţele electronice.

„Aceste baze de date, aflate în construcţie permanentă, au înlesnit pe parcursul anilor activitatea de deconspirare. Dar munca de investigare a arhivei a rămas aceeaşi.

În acord cu mandatul încredinţat prin Legea 293/2008, pentru informarea opiniei publice, cunoaşterea adevărului istoric şi sprijinirea cercetării ştiinţifice, C.N.S.A.S. pune la dispoziţia specialiştilor, a jurnaliştilor şi a publicului larg rezultatele investigaţiilor proprii asupra rolului Securităţii în instaurarea şi menţinerea regimului comunist din România”, mai precizează reprezentanții CNSAS.

Modul de organizare a DSS, lista cadrelor securității și lista colaboratorilor

Pot fi accesate mai jos:

• Informaţii privind MODUL de ORGANIZARE a D.S.S. / C.S.S. în perioada 1945-1989, precum şi lista cadrelor şi lista colaboratorilor securităţii, aşa cum au rezultat în urma desfăşurării atribuţiilor curente ale Consiliului.
• Lista cadrelor Securității – cuprinde numele ofiţerilor şi subofiţerilor a căror verificare a fost solicitată de persoanele care şi-au exercitat dreptul de acces la dosar, precum şi numele fostelor cadre ale aparatului represiv comunist care deţin în prezent o funcţie publică prevăzută de Art. 3 din Legea 293/2008.
• Lista colaboratorilor Securității – cuprinde numele persoanelor care deţin funcţii sau demnităţi publice prevăzute de Art. 3 din Legea 293/2008 şi pentru care Consiliul a solicitat instanţelor constatarea calităţii de colaborator al Securităţii, ca urmare a transmiterii de informaţii către Securitate, prin care s-au încălcat drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.

„În cazul persoanelor care nu au calitate procesuală (deoarece nu mai sunt în viaţă), s-au reţinut ca relevante datele biografice, gradele şi funcţiile deţinute în structurile D.S.S./C.S.S., conform documentelor studiate şi fişelor profesionale.

În cazul ofiţerilor şi subofiţerilor pentru care Consiliul a solicitat instanţelor de contencios administrativ constatarea calităţii de lucrător al Securităţii, în urma încălcării drepturilor fundamentale ale omului, pot fi accesate direct acţiunile în constatare.

Listele vor fi actualizate periodic, pentru a face accesibile publicului rezultatele activităţii C.N.S.A.S. şi pentru a contribui totodată la cunoaşterea profundă a trecutului recent, fără de care înţelegerea prezentului societăţii româneşti nu este posibilă”, mai precizează reprezentanții CNSAS.