CSM despre cererea Ramonei Mănescu: CSM poate dispune verificări după o sesizare, nu se autosesizează

Publicat: 13 08. 2012, 09:46
Actualizat: 16 08. 2012, 20:22
CSM arată, luni, că pot fi dispuse verificări cu privire la posibile abateri disciplinare ale procurorilor la sesizarea oricărei persoane sau la sesizarea din oficiu a inspectorilor judiciari, neavând posibilitatea legală de a se "autosesiza", răspunzând astfel europarlamentarului Ramona Mănescu.

CSM arată, luni, că pot fi dispuse verificări cu privire la posibile abateri disciplinare ale procurorilor la sesizarea oricărei persoane sau la sesizarea din oficiu a inspectorilor judiciari, neavând posibilitatea legală de a se „autosesiza”, răspunzând astfel europarlamentarului Ramona Mănescu.

Europarlamentarul PNL Ramona Mănescu a declarat sâmbătă că USL solicită Consiliului Superior al Magistraturii să se autosesizeze în cazul incerceptărilor convorbirilor lui Victor Paul Dobre și Ioan Rus, care ar fi fost făcute ilegal, menționând că în Parlament USL nu va accepta solicitarea Parchetului ICCJ privindu-l pe Dobre.

„USL solicită CSM să se autosesizeze urgent în raport cu acest demers al Parchetului General, demers în care Parchetul devine un arbitru politic într-o criză constituțională”, a declarat europarlamentarul PNL.

Consiliul Superior al Magistraturii arată, într-un comunicat de presă, că având în vedere declarațiile publice ale europarlamentarului Ramona Mănescu – ce au generat intense dezbateri în mass-media și în rândul opiniei publice – vizând aspecte legate de comunicarea în spațiul public a unor informații din dosarul de urmărire penală a domnului Victor Paul Dobre, și în legătură cu care Inspecția Judiciara a fost sesizată pentru a efectua verificări în vederea apărării independenței sistemului judiciar, precum și solicitarea adresată public Consiliului Superior al Magistraturii de a se „autosesiza” în legătură cu unele aspecte din activitatea procurorilor care instrumentează acest dosar, „comunicarea datelor și informațiilor conținute în dosarele de cercetare penală, precum și a extraselor sau copiilor documentelor din aceste dosare se realizează în conformitate cu prevederile Hotărârii CSM nr. 482/1.06.2012 de aprobare a Ghidului privind relația dintre sistemul judiciar și mass- media.

Totodată, CSM precizează că, în conformitate cu prevederile Legii nr. 24/2012, pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară beneficiază de autonomie funcțională în raport cu Consiliul Superior al Magistraturii.

„Art. 44 alin 4) și alin. 6), art. 45 alin 2) și art.64 indice 10 lit. e) din Legea nr. 317/2005 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată, cu modificările și completările ulterioare reglementează modalitățile de sesizare a Inspecției Judiciare în legătură cu posibile abateri disciplinare ale procurorilor. Verificările în domeniu pot fi dispuse la sesizarea oricărei persoane sau la sesizarea din oficiu a inspectorilor judiciari, Consiliul Superior al Magistraturii neavând posibilitatea legală de a se «autosesiza» cu aspectele invocate de doamna europarlamentar”, se mai arată în comunicatul CSM.

„USL constată că în acest moment se folosesc toate mijloacele de presiune pentru a bloca validarea de către Curtea Constituțională a referendumului care l-a demis cu un vot covârșitor al populației, de 7,4 milioane de voturi, pe domnul președinte Traian Băsescu”, a declarat Ramona Mănescu.

Ramona Mănescu a declarat că unul Ioan Rus, în calitatea de ministru de Interne, era membru al CSAT și, potrivit prevederilor legale, ar fi trebuit informat că îi sunt interceptate convorbirile.

„Unul dintre aceste mijloace de presiune pare să fie astăzi Parchetul General, foarte apropiat domnului Traian Băsescu și foarte drag președintelui suspendat, prin sesizarea pe care a adresat-o Parlamentului și publicarea in extenso a convorbirilor telefonice dintre miniștri ai Guvernului României, dintre care unul membru CSAT, și care conform legii ar fi trebuit avertizat asupra înregistrărilor convorbirilor lui”, a mai afirmat europarlamentarul PNL.

Mănescu a calificat solicitarea Parchetului drept „un abuz” și a mai susținut că România s-ar fi întors „în anii ’50 ai proceselor politice”. „Indiferent ce motivație au însă înregistrările, publicarea lor este însă o jalnică diversiune stalinistă pentru a șantaja și denigra instituțiile statului”, a susținut Mănescu.

În plus, ea a mai precizat că sesizarea Parchetului adresată Parlamentului în cazul lui Dobre este „o formă de presiune inacceptabilă, iar din punctul de vedere al parlamentarilor USL această sesizare nu va fi acceptată în legislativ și cu siguranță nu va fi pusă pe ordinea de zi a legislativului”.

Europarlamentarul PNL a susținut că solicitarea Parchetului în cazul lui Dobre va fi analizată la nivelul Comisiei juridice, iar în acel moment parlamentarii USL își vor putea exprima punctul de vedere împotriva solicitărilor formulate de procurori.

Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție a cerut Camerei Deputaților avizul pentru începerea urmăririi penale a fostului ministru al Administrației Victor Paul Dobre care alături de secretarul de stat Ioan Căbulea au înaintat Curții Constituționale o adresă prin care precizau că MAI nu-și poate asuma numărul de alegători.