Curtea Supremă a decis: Nagy Zsolt – 4 ani cu suspendare, Tudor Chiuariu – 3 ani și 6 luni cu suspendare. Vezi în text rechizitoriul dosarului

Publicat: 24 01. 2014, 18:05
Actualizat: 29 04. 2015, 20:59

4 ani cu suspendare pentru Nagy Zsolt și 3 ani și 6 luni cu suspendare pentru Tudor Chiuariu. Aceasta a fost decizia Curții Supreme care a pronunțat, vineri, 24 ianuarie, sentința definitivă în dosarul de corupție Poșta Română.  În acest dosar foștii miniștri Tudor Chiuariu (PNL) și Nagy Zsolt (UDMR) au fost acuzați că au prejudiciat statul cu 8 milioane de euro și de abuz în serviciu cu consecințe grave. Mihai Toader, fostul directorul general al Companiei Naționale Poșta Română (CNPR), a primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Andrei Marinescu, directorul executiv al Direcției de Dezvoltare Strategică al CNPR, trei ani și jumătate tot cu suspendare.

În acest dosar, procurorii au cerut condamnarea lui Zsolt și a lui Chiuariu la pedepse cu închisoare între 5 și 15 ani. Sentința a fost emisă de completul de cinci judecători condus de președintele Curții Supreme, Livia Doina Stanciu. Pe fond, Chiuariu a fost achitat iar Nagy Zsolt condamnat la trei ani și șase luni cu suspendare. În același dosar, pe fond, Mihai Toader, fostul director al Poștei Române, a fost condamnat la 6 închisoare; Andrei Marinescu, directorul executiv al Direcției de Dezvoltare Strategică al CNPR, a fost condamnat la cinci ani și jumătate de închisoare, iar pe Emanoil Lepădatu, directorul economic executiv al CNPR, la cinci ani de detenție. Ioan Folfă, administratorul societății Topcadex 99, a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendarea executării pedepsei.

Ce conține dosarul

Potrivit Direcției Naționale Anticorupție, în perioada anilor 2005 – 2007, printr-un șir de acte nelegale, reprezentanții Poștei ar fi contribuit la trecerea unui imobil din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a SC Imopost Developments SA, demers în care au fost implicați și cei doi membri ai Guvernului, prin emiterea unui act normativ cu scopul de a „clarifica” situația juridică a terenului și a favoriza astfel societatea.

Prejudiciul cauzat statului prin înstrăinarea în mod ilegal a imobilului din Calea Victoriei nr. 133-135 este în valoare de 8.619.787 euro, reprezentând valoarea de piață a terenului. Prejudiciul s-a raportat la valoarea terenului liber de construcții din care s-a scăzut costul demolării clădirii, întrucât clădirile existente pe teren au fost demolate de către SC Imopost SA, potrivit DNA.

CITEȘTE AICI RECHIZITORIUL DOSARULUI

Procurorul de caz a recunoscut, în rechizitoriul prin care au fost trimiși în judecată cei doi foști miniștri, că din probe nu rezultă că aceștia au cunoscut faptul că imobilul a fost subevaluat cu ocazia aducerii ca aport la capitalul social al SC Imopost Developments SA, în mod indirect, ca efect al avizării HG 377/2007, asigurându-se și beneficiile rezultate în urma subevaluării imobilului din Calea Victoriei.

Potrivit DNA, SC Imopost Developements SA s-a constituit la 26 iulie 2005, fiind creată ca un parteneriat între CN Poșta Română SA, SC Procema SA, SC Comnord SA și două persoane fizice, în scopul demolării unor clădiri existente pe terenul din București, Calea Victoriei 133-135 și edificarea unui imobil cu funcțiuni multiple. La data de 19 iulie 2005, conducerea Poștei Române a aprobat ca imobilul din Calea Victoriei 133-135 să fie adus de CN Poșta Română S.A. ca aport în natură la capitalul social al societății nou înființate.

Astfel, cu ocazia aportării imobilului la SC Imopost Developements SA, Mihai Toader, Emanoil Lepădatu și Andrei Marinescu au subevaluat imobilul din Calea Victoriei 133-135, stabilind cu intenție o valoare diminuată față de valoarea comercială reală a imobilului, susțin procurorii.

Trecerea efectivă a imobilului din patrimoniul Poștei Române în cel al SC Imopost Developements SA trebuia însoțită de o evaluare a terenului, astfel că firma lui Ioan Folfă, SC Topcadex 99 SRL, a întocmit un Raport de evaluare a acestui teren, datat 21 iulie 2005, prin care a fost stabilită o valoarea imobiliară mult mai mică decât cea reală, diferența rezultată din subevaluare fiind de 3.652.244 euro, potrivit DNA.

Totodată, procurorii DNA au arătat că, având în vedere că exista un litigiu pe rolul Curții de Apel cu privire la dreptul de proprietate al Poștei Române asupra terenului, respectiv că făcea parte din categoria bunurilor proprietate publică ale statului și deci nu putea fi înstrăinat, Zsolt Nagy, în calitate de ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, a inițiat și a avizat proiectul unei hotărâri de guvern prin care să se clarifice acest aspect. Acest minister coordona activitatea Poștei Române în virtutea faptului că, până în anul 2006, statul român, prin Ministerul Comunicațiilor și Tehnologia Informației, era acționar unic al CNPR, iar din anul 2006, acționar majoritar.

Procurorii au precizat că Zsolt Nagy a întocmit nota de fundamentare și proiectul HG 377/2007 pentru modificarea Hotărârii Guvernului 550/1996 privind transmiterea unui imobil în administrarea Companiei Naționale „Poșta Română” – S.A. Prin această Hotărâre de Guvern s-a stabilit că „imobilul care face obiectul acestui act nu avea destinație publică și nu era afectat uzului sau interesului public”, fiind eliminat cuvântul „publică” din HG 550/1996.

„La scurt timp, omologul său din cadrul Ministerului Justiției, inculpatul Chiuariu Tudor Alexandru a avizat acest proiect de hotărâre de guvern cu ignorarea opiniei specialiștilor din subordine care susținuseră că acest demers este ilegal”, mai arăta DNA.

La data de 25 aprilie 2007, Guvernul a adoptat HG 377/2007. Prin aceasta, SC Imopost Developements SA a obținut un avantaj patrimonial constând în dreptul de proprietate asupra imobilului din Calea Victoriei nr.133-135 și, în mod indirect, Consorțiul SC Procema SA – SC Comnord SA a obținut beneficiile rezultate în urma subevaluării imobilului cu ocazia aducerii ca aport la capitalul social al SC Imopost Developements SA, a mai arătat DNA.

Apărarea lui Chiuariu

„Înaintea mea la avizare au fost doi judecători, dintre care unul de carte funciară, iar ambii au aprobat acel proiect de hotărâre”, se apără Tudor Chiuariu. El adăugă că, de la vârsta de 21 de ani, de când a intrat în politică, a exercitat numeroase funcții publice „cu onestitate” și că el nu este unul din acei politicieni care s-au îmbogățit din această activitate, mărturie stând declarațiile sale de avere.

În schimb, spune el, timp de șapte ani imaginea sa publică a avut de suferit de pe urma acestui caz, care în opinia sa nu este o reflecție a realității și care ar fi survenit ca urmare a controlului de fond declanșat la Secția a II-a penală din DNA în vremea mandatului său.

„Ministerul Finanțelor Publice a spus clar că acest teren nu era în proprietatea publică a statului, de altfel încă de la HG 371/98 încoace, când Poșta a devenit societate, ea nu mai putea deține bunuri în administrare, iar de la acel moment orice discuție a încetat. Cert este că, în mod fundamental, o opinie nu poate produce prejudiciu materiale, nu poate atrage răspunderi penale și nici juridice. Spun procurorii anticorupție că scopul era avantajarea unor persoane sau a unor firme pe care eu nu le cunosc și de altfel nici în rechizitoriu nu se probează astfel de legături”, a arătat Chiuariu, citat de Mediafax.