De ce Capitala se confruntă cu o creștere accelerată a cazurilor de coronavirus? Explicațiile profesorului Rafila

Publicat: 01 08. 2020, 12:23
Actualizat: 06 04. 2021, 17:55
Ministerul Sănătății: Numărul de locuri de la Rezidențiat, suplimentat cu 418

Profesorul Alexandru Rafila consideră că Bucureștiul este lovit puternic de coronavirus, comparativ cu alte județe din țară, întrucât este un oraș dinamic, în care oamenii din întreaga țară vin și pleacă.

Întrebat de ce în București cazurile de coronavirus sunt într-un ritm de creștere explozivă, Rafila a răspuns: „O explicație care să fie sută la sută credibilă ar putea fi făcută în urma unui studiu, pentru că nu poți decât să fii subiectiv, omul nu e suficient de obiectiv ca să poată să dea un astfel de răspuns. Eu vă spun ce cred eu. Bucureștiul este un oraș dinamic, oameni din toată țara vin și pleacă din Capitală, bucureștenii sunt și turiști în zonele foarte aglomerate, pe Valea Prahovei, Brașov și litoral. Și atunci, datorită acestei dinamici a populației, sigur că și probabilitatea de transmitere a infecției este mai mare. Cred că această explicație este aproape de adevăr”, a spus Alexandru Rafila, reprezentantul României la OMS, la Digi24.

Rafila: Vedem două tipuri de efecte ale îmbolnăvirilor: creșterea numărului de decese sau de forme grave în zonele de ATI

Alexandru Rafila precizează că nu cifrele zilnice sunt importante, ci trendul din ultima perioadă.

„Nu ne trebuie să ne uităm niciodată la cifra dintr-o anumită zi, trebuie să ne uităm la un trend, să vedem dacă suntem pe un trend crescător, dacă suntem într-o zona de stabilitate sau de scădere. Dacă vă uitați pe situația care a fost în România începând cu data de 1 iunie aproximativ o să remarcați o creștere permanentă a numărului de cazuri. Aceste cifre care dau senzația unei stabilizări, pe care le-am avut câteva zile la rând, ulterior sunt depășite de cifre mai mari. Ne găsim clar pe un trend crescător”, a spus Alexandru Rafila, sâmbătă dimineață, la Digi24.

Rafila avertizează asupra existenței a două tipuri de efecte a creșterii infectărilor:

„Vedem două tipuri de efecte ale îmbolnăvirilor: creșterea numărului de decese sau de forme grave în zonele de ATI. Are o întârziere, întâi vedem o creștere a cazurilor grave. Tot așa și măsurile care ar putea să reducă transmisibilitatea le putem aprecia la un interval de 2-3 săptămâni. Sigur că măsurile ar putea avea un impact diferit în funcție de zona din țară în care sunt aplicate. Rămâne de văzut unde sunt mai bine aplicate, unde oamenii sunt dornici să participe la acest efort și unde sunt mai puțin eficiente”, a precizat Alexandru Rafila.