Doliu în lumea teatrului românesc! Actrița iubită de toți copiii a murit la vârsta de 86 de ani: „O să-mi lipsească convorbirile noastre zilnice, râsul nostru când…” – FOTO / VIDEO

Publicat: 29 12. 2019, 15:57
„Aseară, doamna Brândușa Zaița Silvestru a plecat într-o lume mai bună, mai dreaptă. Zâna păpușilor, cum a fost denumită, vedetă în adevăratul sens al cuvântului, s-a dedicat teatrului de păpuși din tinerețe și i-a fost credincioasă peste 4 decenii. O să-mi lipsească convorbirile noastre zilnice, râsul nostru când se întrerupeau conversațiile spunând că sunt ascultate. Chiar și paharul de vin băut și descântat la mesele copioase pe care le pregăteai. Drum lin spre stele!”, a scris Raluca Tulbure, fost secretar literar al Teatrului Țăndărică, pe Facebook.

„Născută la 8 iulie 1933 la Botoșani va deveni una dintre cele mai valoroase reprezentante ale artei păpușărești din România.

Ca artist păpușar al Teatrului Țăndărică, între anii 1950 – 1997 a realizat numeroase roluri memorabile în spectacolele (ex.) Artiștii pădurii (1954, regia Ștefan Lenkisch), 2-0 pentru noi (1956, regia Renée G. Silviu), Micul Muck (1957, regia Miron Niculescu), Pățaniile unei păpuși de lemn (1958), Păcală (1959, regia Ștefan Lenkisch), Cea mai frumoasă stea (1962, regia Miron Niculescu), Elefănțelul curios (1963, regia Ștefan Lenkisch, rolul principal), Eu și materia moartă (1964, regia Margareta Niculescu și Ștefan Lenkisch), Cele trei neveste ale lui Don Cristobal (1965 regia Margareta Niculescu), Ileana Sânziana (1967), Peter Pan (1971), Pisica de una singură (1976 regia Margareta Niculescu), Făt-Frumos din lacrimă (1982, regia Margareta Niculescu), Don Quichotte (regia Ștefan Lenkisch, rolul principal), Aventuri cu Scufița roșie (1986, regia Cristian Pepino, rolul principal), Cenușăreasa (1990, regia Silviu Purcărete, rolul principal) pentru care a primit numeroase premii de interpretare la festivaluri naționale și internaționale.

A realizat numeroase recitaluri: Puiul (1974), Arvinte și Pepelea (1984, regia Victor Ioan Frunză), Mănușa (1987, regia Ludmila Szekely – Anton); Dumbrava Minunată (1989 regia Cristian Pepino), Coțofana hoață (1996, regia Brândușa Zaița Silvestru) în care și-a pus în valoare registrul larg al posibilităților de interpretare.

În anul 1983 i se decernează Premiul pentru întreaga activitate.

A scris numeroase piese și adaptări pentru teatrul de păpuși precum și o serie de articole de specialitate, a pus în scenă ca regizor artistic la Teatrul de Animație din Bacău.

Din 1990 a fost profesor de Arta Teatrului de Păpuși la Academia de Teatru și Film din București, devenită mai apoi Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică (UNATC), având o contribuție deosebita la formarea multor generații de artiști de gen”, au scris cei de la Teatrul Țăndărica pe pagina oficială de Facebook.

 
Sursă FOTO: Teatrul Țăndărică România / Facebook