Dosar penal pentru achiziția de corvete. Procurorii cer actele de la Parlament

„În vederea soluționării dosarului penal cu numărul de mai sus, vă rugăm să ne transmiteți corespondența Ministerului Apărării Naționale, sub semnătura ministrului Apărării Mihnea Ioan Motoc, prin intermediul Secretariatului General al MApN privind obținerea aprobării prealabile a achizițiilor din cadru programului strategic de înzestrare de „Corvetă multifuncțională”, precizează Parchetul de pe lângă ÎCCJ în scrisoarea trimisă Senatului.

Este vorba despre un dosar deschis ca urmare a unei plângeri formulate de Facias, în care s-a început urmărirea penală in rem pentru infracțiuni de abuz în serviciu, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare. În plângere s-a reclamat că Guvernul Cioloș a adoptat, în ședința din 29 noiembrie 2016, Hotărârea privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferente programului strategic de înzestrare ,,Corvetă multifuncțională”, valoarea estimată a programului fiind de 1,6 miliarde Euro (cu TVA), fără avizul Parlamentului, au precizat sursele citate.

Informațiile ar fi fost solicitate inițial Ministerului Apărării Naționale, instituția susținând că a transmis deja informațiile Parlamentului, motiv pentru care procurorii au făcut solicitări și către cele două camere ale Parlamentului, au declarat sursele menționate.

„Am discutat cu colegii mei. Din punctul meu de vedere, nu ar fi necesară o dezbatere în Birourile Permanente. Putem da oricare dintre cele două camere curs acestei solicitări. Mă voi consulta cu dl. Dragnea să vedem cum rămâne”, a declarat președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

Executivul a abrogat Hotărârea de Guvern emisă de Cabinetul Cioloș în luna noiembrie a anului trecut privind achiziția corvetelor multirol, care urmau să fie construite la Galați, pe motiv că este ilegală, pentru că nu a fost cerută aprobarea Parlamentului. Actualul ministru al Apărării, Gabriel Leș, era secretar de stat responsabil de Departamentul de Armamente și a fost implicat direct în procedura de evaluare a producătorilor de corvete.

„HG-ul respectiv nu reprezintă un contract semnat sau aprobat, ci stabilește doar procedura care urma să se desfășoare pentru achiziția acestor nave militare marine. În conformitate cu prevederile legale existente, inițierea achiziției publice ar fi avut loc numai după aprobarea condițiilor de achiziție de către Parlamentul României. Urmând întrutotul procedura stabilită de lege, în mod transparent, Guvernul a informat Parlamentul României, căruia i-a solicitat aprobarea prin Lege a condițiilor de achiziție a navelor militare marine respective. În absența unui aviz din partea Parlamentului, Guvernul, la acea data, nu a luat nicio decizie în privința negocierilor, tocmai pentru că procedura legală a avizării de către Parlament nu era finalizată”, arătau în februarie 2017, într-un comunicat de presă comun, fostul premier Dacian Cioloș și fostul ministru al Apărării Mihnea Motoc.  

În cadrul programului de offset (compensatoriu), Armata cerea firmei olandeze să includă și modernizarea fregatelor deja existente în dotarea Forțelor Navale (pentru care MApN anunțase deja că pune la bătaie 220 de milioane de euro), precum și transferul de tehnologie pentru crearea unui centru de mentenanță a corvetelor pe teritoriul României.

România trebuie să aibă aceste nave militare pentru a-și putea îndeplini rolul în NATO, în contextul în care în regiunea extinsă a Mării Negre Rusia încalcă legile internaționale. MApN arată că acest program de înzestrare a Armatei a fost aprobat în CSAT ca fiind „esențial”, iar selecția firmei din Olanda s-a făcut la nivelul MApN, fiind evaluate 13 tipuri de corvete. Navele olandeze de la Damen au raportul preț-cerințe cel mai bun și termenul de livrare cel mai scurt, arăta MApN. În prezent, corvetele militare de tip 10514 din clasa Sigma sunt cele mai mari și cele mai noi pe care le produce Damen și sunt deținute deocamdată doar de forțele navale din Indonezia. Damen este însă un producător naval cu tradiție, care a înzestrat și marina Olandei, Suediei sau SUA.

Ministrul Apărării Naționale, Gabriel Leș, a explicat într-un interviu pentru Gândul în luna martie 2017, că procedura de achiziție a celor patru corvete pentru Forțele Navale, estimată la un cost de 1,5-1,6 miliarde de euro, rămâne în picioare, numai că se va desfășura printr-o „negociere directă, dar competitivă”, dând astfel de înțeles că olandezii de la Damen nu mai sunt considerați o soluție bătută în cuie, așa cum reieșea din programul de achiziție aprobat de guvernul condus de Dacian Cioloș, în 2016. Gabriel Leș spune că intenționează ca toate marile programe de achiziții ale Armatei, de la corvete, avioane F-16 și transportoare 8×8 la sistemul de apărare antiaeriană de înaltă altitudine HiSAM (pe care ministrul îl caracterizează drept o urgență care va necesita „resurse financiare extrem de mari”), să fie făcute prin adoptarea la nivel de lege în Parlament și să se axeze pe două coordonate: necesitatea operațională a Armatei și integrarea cât mai mare în industria națională de apărare, astfel că viitorii contractori ar trebui să fie dispuși să apeleze prin programele de offset la industria românească de apărare și la transferul de tehnologie pentru mentenanță.

Prezent el însuși în 2016, ca secretar de stat responsabil de armamente, în lanțul de decizie privind achiziția corvetelor de la Damen, care urma să le construiască în șantierul naval de la Galați și să construiască în România un centru tehnologic care să permită mentenanța acestor corvete, Gabriel Leș a declarat că nu era nimic în neregulă cu hotărârea de Guvern adoptată de Dacian Cioloș, pe care acum Guvernul Grindeanu tocmai a abrogat-o, joi, cu excepția unui singur aspect legal: Guvernul ar fi trebuit să ceară avizul Parlamentului pentru această achiziție militară care depășește 100 de milioane de euro înainte să o inițieze și să o adopte prin HG.