Fostul deputat Boldea rămâne la închisoare
Mihail Boldea rămâne în închisoare, după ce judecătorii instanței supreme au admis, vineri seară, definitiv, recursul făcut de procurorii DIICOT împotriva unei decizii a Curții de Apel Iași, care a stabilit că fostul deputat poate fi judecat în libertate cu interdicția de a părăsi țara.
Decizia de vineri a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) este definitivă astfel că fostul demnitar rămâne în continuare după gratii.
Decizia a fost luată cu majoritate de voturi, ceea ce înseamnă că doi din cei trei magistrați din complet au decis menținerea în arest a lui Boldea, în timp ce al treilea a respins recursul DIICOT.
Instanța supremă a judecat vineri recursul făcut de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) împotriva deciziei Curții de Apel Iași de judecare în libertate a fostului deputat Mihail Boldea, cu interdicția de a părăsi țara.
Procurorul DIICOT prezent la ședință le-a spus judecătorilor că, având în vedere modul în care Mihail Boldea a încercat să se sustragă urmăririi penale, precum și tentativele de influențare a procesului, există riscul ca, odată lăsat în libertate, să încerce influențarea unor martori din proces.
Acesta a cerut instanței menținerea în arest a lui Boldea, pentru a nu fi perturbată desfășurarea procesului penal.
Avocații lui Mihail Boldea au arătat că probele din dosar au fost conservate și au fost deja analizate, în marea lor parte, de instanța de la Iași. Aceștia au precizat că Boldea nu ar risca niciodată să fie rearestat, astfel că nu poate fi admisă justificarea că va încerca să influențeze martorii din dosar.
Mihail Boldea le-a spus judecătorilor că nu-și dorește decât să ajungă acasă și că nu va lua legătura cu absolut nimeni, martor sau inclupat, din dosarul în care este judecat pentru crimă organizată.
„Este ultima zi când se fac pomenile pentru morți, vă rog dați-mi dreptul să mă duc să fac pomană după tata”, a spus Boldea în fața instanței.
În 19 aprilie, Curtea de Apel Iași a decis punerea în libertate a lui Mihail Boldea, judecat pentru fapte de crimă organizată, la peste un an de la arestarea sa. Judecătorul a dispus înlocuirea măsurii arestării lui Boldea cu cea a obligării de a nu părăsi țara, decizia fiind contestată la instanța supremă.
Curtea de Apel Iași a mai dispus eliberarea provizorie sub control judiciar a lui Tudorel Vrânceanu, judecat în același dosar.
Instanța Curții de Apel Iași a arătat, în motivarea deciziei, că Mihail Boldea nu mai reprezintă un pericol social, iar riscul de a influența părțile din dosar a scăzut, după ce fostul deputat a stat arestat aproximativ un an.
Totodată, instanța a precizat că Boldea nu are antecedente penale și „chiar dacă a încercat să se sustragă urmăririi penale inițiale, după ce a conștientizat urmările la care se supune, s-a prezentat de bunăvoie organelor de anchetă”.
Mihail Boldea a fost trimis în judecată, în stare de arest, la sfârșitul lunii iunie 2012, de către procurorii DIICOT – Serviciu Teritorial Galați, pentru fraude imobiliare în valoare de aproximativ un milion de euro.
Alături de Boldea, în dosar sunt judecate 18 persoane, acuzate de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, fals în înscrisuri oficiale și uz de fals.
Ulterior, dosarul a fost strămutat de la Curtea de Apel Galați la instanța egală în grad din Iași, printr-o decizie a instanței supreme.
Mihail Boldea a fost arestat preventiv în lipsă în 22 martie 2012 și încarcerat în 27 martie 2012, iar ulterior instanțele i-au prelungit succesiv măsura.
Potrivit procurorilor, inculpații au acționat sub coordonarea liderului grupării, Mihail Boldea.
„Membrii grupării, printre care Bolboceanu Mihaela Cristina, avocat din cadrul Baroului Galați și Luchiniuc Aurica, fost arbitru din cadrul Curții de Arbitraj Galați, identificau terenuri și imobile, situate în zone centrale ale municipiului Galați, proprietatea Consiliului Local Galați sau a unor persoane fizice, o parte din imobile fiind indisponibilizate în vederea confiscării speciale în cauze penale, pe care le treceau în proprietatea altor membri ai grupului. În acest scop, inculpații au utilizat hotărâri judecătorești falsificate sau pronunțate în baza unor acte false, respectiv hotărâri arbitrale, pronunțate în fals. Membrii grupării înstrăinau ulterior imobilele către terțe persoane, cumpărători de bună credință, modalitate în care obțineau beneficii financiare substanțiale”, au precizat procurorii DIICOT.