Fostul președinte al Camerei de Comerț și Industrie, audiat în procesul de cămătărie al clanurilor Caran și Duduianu

Vlasov, aflat în arest la domiciliu după ce instanța supremă a decis înlocuirea măsurii de arestare preventivă în dosarul de trafic de influență, a fost întrebat de jurnaliști, la intrarea în sediul instanței, dacă a fost citat ca martor sau ca parte vătămată, răspunsul său fiind negativ referitor la fiecare dintre cele două calități.

Fostul președinte al Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR) este cunoscut drept client al cazinourilor, lucru confirmat, în martie, de fiica sa Vanda Vlasov.

„Tata este un om extraordinar, este un mare jurist, dar așa este el, un om mai liber, un om mai rebel. La cazinou joacă și prințul Albert. Jocurile de noroc sunt o îndeletnicire a nobilimii”, spunea atunci Vanda Vlasov, întrebată dacă tatăl ei merge la cazinouri.

Doisprezece membri ai clanurilor Caran, Duduianu și Rinu au fost trimiși în judecată, în septembrie 2013, de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București, pentru cămătărie, spălare de bani, șantaj, tâlhărie și deținere fără drept a unei arme neletale supuse autorizării.

Procurorii Parchetului Capitalei i-au trimis în judecată pe Constantin Răducanu, zis „Costel al lui Caran”, Gheorghe Stan, zis „Bulgaru”, Nicolae Duduianu, zis „Caleea”, Emil Răducanu, zis „Emil al lui Caran”, Nicolae Constantin, zis „Aramis”, și Valentin Duduianu, zis „Beadim”.

Alături de aceștia au fost trimiși în fața instanței și Daniel Duduianu, zis „Edison”, Marius Gheorghe, zis „Marius al lui Rinu”, Aurel Răducanu, zis „Aurel al lui Caran”, Traian Simion,zis „Udi”, Sofian Văduva, zis „Denom”, și Elena Constantin, zisă „Vipera”.

Potrivit rechizitoriului, în perioada 2012- 2013 inculpații au acordat împrumuturi bănești, la care au perceput dobânzi, practicanților de jocuri de noroc din mai multe cazinouri situate în incinta hotelurilor de lux din București.

„În cazul în care debitorii nu au restituit la termenul convenit suma împrumutată și dobânda impusă sau nu au plătit-o în întregime, inculpații au exercitat presiuni asupra acestora pentru a-i determina să își achite datoriile. Dacă aceste presiuni nu au avut rezultatul urmărit, inculpații au apelat la amenințări cu acte de violență sau chiar la acte de violență pentru a intra în posesia banilor care li se datorau”, susțin procurorii.