FRIEDRICH NIETZSCHE, omagiat cu Doodle la 169 de ani de la naștere. FRIEDRICH NIETZSCHE, omul care a spus că Dumnezeu a murit

Publicat: 15 10. 2013, 10:49
Actualizat: 09 08. 2014, 01:57

FRIEDRICH NIETZSCHE Google Doodle. FRIEDRICH NIETZSCHE, născut FRIEDRICH Wilhelm NIETZSCHE, cel mai important filosof al secolului al XIX-lea, este omagiat azi de Google printr-un Doodle.

FRIEDRICH NIETZSCHE s-a născut pe 15 octombrie 1844, la Rocken, în Germania, într-o familie protestantă, tatăl său fiind pastor. În tinerețe, FRIEDRICH NIETZSCHE se confruntă cu problema credinței în Dumnezeu și tinde mai degrabă spre ateism, lucru care se va reflecta în gândirea și scrierile ulterioare ale lui FRIEDRICH NIETZSCHE.

FRIEDRICH NIETZSCHE studiază la Universitatea din Leipzig, iar lectura unui volum de Arthur Schopenhauer îl determină să se îndrepte spre filosofie. La doar 25 de ani, FRIEDRICH NIETZSCHE este numit profesor la Universitatea din Basel și primește cetățenia elvețiană. FRIEDRICH NIETZSCHE studiază filosofia antică greacă, în special pe Heraclit și Empedocle. Din motive de sănătate, FRIEDRICH NIETZSCHE abandonează învățământul universitar și, începând din 1879, se mută pe rând în Veneția, Torino, Nisa și Engadin, căutând o climă prielnică. În 1882, FRIEDRICH NIETZSCHE o cunoaște pe Lou von Salome, pe care o cere în căsătorie, fiind însă refuzat. În același an, aflat la Nisa, FRIEDRICH NIETZSCHE începe să scrie lucrarea sa monumentală, „Așa grăit-a Zarathustra”, apărută în 1885. În 1888, FRIEDRICH NIETZSCHE se mută la Torino, unde scrie „Amurgul idolilor” și „Ecce homo”.

Filosofia lui FRIEDRICH NIETZSCHE gândește reevaluarea filozofiei și artei Greciei din perioada istorică cea mai veche, în defavoarea clasicismului, văzut ca afirmare a viziunii raționale și, în consecință, decadent. FRIEDRICH NIETZSCHE critică valorile fundamentale ale societății ultra-raționalizate în care trăia, ajungând la negarea principiilor enciclopediste ce exclud vitalismul existenței.

Conceptul de „voință de putere” joacă un rol central în gândirea lui FRIEDRICH NIETZSCHE, în măsura în care acesta este pentru el – în sens metafizic – un instrument pentru înțelegerea lumii: „esența cea mai intimă a existenței este voința de putere”. 

FRIEDRICH NIETZSCHE a dorit să restructureze societatea criticând aspectele culturii moderne, ale filozofiei oficiale universitare, negând ideile de civilizație și acelea ale democrației. Pentru FRIEDRICH NIETZSCHE, doar arta este singurul factor care justifică viața. 

FRIEDRICH NIETZSCHE este cel care a spus că Dumnezeu e mort, idee care a primit două interpretări majore: prima susține faptul ca FRIEDRICH NIETZSCHE vorbește despre moartea Dumnezeului creștinilor, iar a doua interpretare vorbește despre moartea Dumnezeului filosofilor.

Considerat un filosof vitalist, FRIEDRICH NIETZSCHE propovăduiește toate virtuțile omului sănătos, ale omului plin de vigoare, ale omului stăpân pe instinctele sale, ale omului care știe să susțină pe umerii săi libertatea.

Se consideră că precursorul lui FRIEDRICH NIETZSCHE ar fi fost Schopenhauer, care prin lucrarea Lumea ca voință și reprezentare îl determină pe Nietzsche să „îndrepte” conceptul de voință, alăturându-l puterii care devine esențială în afirmarea individului. După o interpretare a lui Constantin Noica. Heidegger ar duce conceptul mai departe vorbind despre voința ca voință.

Pe 3 ianuarie 1889, asistând la biciuirea și agonia unui cal în plină stradă, la Torino, FRIEDRICH NIETZSCHE are prima criză de nebunie, având manifestări delirante și considerându-se Dionysos sau Iisus. FRIEDRICH NIETZSCHE este îngrijit până la sfârșitul vieții de sora sa. FRIEDRICH NIETZSCHE moare pe 25 august 1900, la Weimar, în Germania.

FRIEDRICH NIETZSCHE este considerat precursorul curentului postmodernist prin ideea ca nu există un centru de la care se revendică toate valorile general umane. Fărâmițarea valorilor prin filiera nietzscheană s-a impus ca un concept major în curentul postmodernist.