ICCJ restituie pentru a doua oară la Parchet dosarul lui Vadim Tudor

Publicat: 04 12. 2012, 12:11
Actualizat: 04 07. 2013, 01:15

Completul de cinci judecători al instanței supreme a restituit, marți, pentru a doua oară, dosarul europarlamentarului Corneliu Vadim Tudor la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru refacerea urmăririi penale, întrucât în cursul anchetei nu i s-ar fi asigurat dreptul la apărare.

Magistrații instanței supreme au respins astfel recursul făcut de procurorii bucureșteni, în care solicitau continuarea judecării lui Corneliu Vadim Tudor în dosarul în care este acuzat de ultraj și nerespectarea unei hătărâri judecătorești privind evacuarea PRM din sediul din strada Emile Zola.

Un completul de trei judecători de la instanța supremă a admis recent o excepție a apărării lui Vadim prin care arăta că acesta a fost lipsit de apărare pe parcursul urmăririi penale. Avocata lui Vadim a arătat că toate actele îndeplinite în dosar care ulterior au devenit probe au fost efectuate în faza actelor premergătoare. Ea a precizat că deși la acel moment a solicitat în mod expres procurorilor să i se asigure prezența la efectuarea oricăror acte de urmărire, acest lucru nu s-a întâmplat. Astfel, în cauză nu a fost efectuată o urmărire penală în raport cu toate normele legale în vigoare.

Decizia a fost contestată de procurori la Completul de cinci judecători, care marți a decis definitiv restituirea dosarului la Parchetul instanței supreme.

Dosarul lui Corneliu Vadim Tudor a mai fost restituit o dată la Parchetul instanței supreme, în octombrie 2011, după ce magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au constatat că trebuie refăcut rechizitoriul. Dosarul a revenit la instanță în luna martie.

În 10 mai 2012, Parlamentul European a respins cererea eurodeputatului Corneliu Vadim Tudor de apărare a imunității sale, făcută de liderul PRM în contextul procesului în care este judecat în cazul evacuării sediului partidului, în ianuarie 2011.

În raportul Comisiei Juridice a PE se arăta că Vadim Tudor a solicitat să-i fie apărată imunitatea parlamentară în legătură cu procesul intentat la Înalta Curte de Casație și Justiție a României. Conform raportului, întrucât faptele incriminate în această cauză nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului său, iar în cauză nu s-a dispus reținerea, arestarea sau percheziționarea, nu s-a considerat că ar fi necesar să se solicite ridicarea imunității lui Corneliu Vadim Tudor.

În document se mai arăta că evacuarea sediului PRM și circumstanțele în care a avut loc aceasta constituie elemente de drept civil și penal care nu au o legătură directă și vădită cu exercitarea sarcinilor care îi incumbă lui Corneliu Vadim Tudor în calitatea sa de membru al Parlamentului European. Raportul recomanda ca PE să decidă să nu apere imunitatea și privilegiile eurodeputatului Corneliu Vadim Tudor, iar votul dat în plen a fost în acest sens.

În 6 aprilie 2011, procurorii Parchetului instanței supreme l-au trimis în judecată pe liderul PRM Corneliu Vadim Tudor pentru ultraj și nerespectarea unei hotărâri judecătorești privind evacuarea din luna ianuarie 2011 a sediului Partidului România Mare din strada Emile Zola.

În contextul punerii în executare silită, la data de 4 ianuarie 2011, a unui titlu executoriu privind un imobil situat în Sectorul 1, Corneliu Vadim Tudor s-a împotrivit executării prin amenințare și exercitarea actelor de violență fizică împotriva unui executor judecătoresc și smulgerea din mâna acestuia a documentelor legale de executare, pe care le-a aruncat.

Polițiștii prezenți la evacuarea sediului au scris, în cele 14 rapoarte întocmite, că „numitul Corneliu Vadim Tudor” a amenințat „în mod direct” executorul judecătoresc, precum și pe unii dintre polițiști.

Mai mult, potrivit Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, europarlamentarul Corneliu Vadim Tudor „a exercitat asupra acestora acte de violență, a întrebuințat în mod nemijlocit cuvinte insultătoare la adresa persoanelor sus-menționate, împotrivindu-se în acest fel la executarea unei hotărâri judecătorești”.