7 zile de la căderea salvatorului Bolojan. 5 scenarii posibile de a forma un nou guvern. 10 variante de premieri. Un nume surpriză de pe lista scurtă a lui Nicușor Dan

Astăzi se împlinește o săptămână de când guvernul condus de Ilie Bolojan – „premierul austerității”- a fost demis prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR. Semnată de 281 de parlamentari, în data de 5 mai 2026, moțiunea l-a trimis pe Bolojan într-o perioadă de interimat, iar acuzațiile s-au intersectat. Toată atenția s-a focalizat asupra negocierilor mediate de Nicușor Dan la Cotroceni. După 7 zile, însă, nu s-a ajuns la nicio înțelegere, iar un rezultat concret va apărea abia după summitul G9, care va avea loc la București în data de 13 mai.

Până atunci, lung prilej de vorbe și de ipoteze. Există, totuși, o certitudine. Mitul „Bolojan-Salvatorul” s-a spulberat după votul din Parlamentul României, chiar dacă premierul a refuzat să demisioneze.

ACTUALITATE Valentin Stan: O criză politică nu poate fi într-o țară în care se anulează alegeri, sunt scoși candidați din cursă și acum se pregătesc să scoată pe cine trebuie

06:30

ACTUALITATE Valentin Stan: Președintele României nu are voie să pună premier pe cine vrea el. Nicușor își ia puterea de decident, ceea ce e neconstituțional

06:00

• Ilie Bolojan a etichetat moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR drept „cinică și artificială”. După 10 luni de mandat, a trimis și un „mesaj de adio” românilor.
• PSD și AUR l-au acuzat pe Bolojan de sărăcirea populației, creșterea taxelor, o austeritate excesivă și vânzarea activelor statului.
• Ilie Bolojan a fost acuzat și că România – după ce șeful liberalilor a preluat mandatul de premier, în luna iunie a anului 2025 – a pierdut aproape 8 miliarde de euro din PNRR.

„Dacă PSD nu își asumă o guvernare alături de AUR, atunci ne asumăm guvern minoritar. Dacă PSD vrea cu AUR, stăm în opoziție”, a declarat Ilie Bolojan.

Guvernul condus de Ilie Bolojan nu a trecut testul moțiunii de cenzură / Foto – Mediafax

Kelemen Hunor: „Acel om nu poate veni nici din PSD, nici din PNL”

PNL a transmis că nu mai dorește o alianță cu PSD, USR a transmis că dorește un acord politic doar cu PNL și l-a mandatat pe Dominic Fritz să discute cu Ilie Bolojan, potrivit stenogramelor publicate de Gândul.

După primele consultări de la Cotroceni, Kelemen Hunor, liderul UDMR, a punctat că desemnarea unui premier din partea PSD sau PNL ar crea rapid tensiuni între partenerii de negociere.

Kelemen Hunor / Foto – Mediafax

Kelemen Hunor a transmis că rivalitatea dintre cele două partid – PNL și PSD – face aproape imposibilă acceptarea unui șef de guvern venit din tabăra adversă.

„Și probabil că acel om nu poate veni nici din PSD, nici din PNL, fiindcă atunci se pune problema pentru celălalt partid cum acceptă după această aventură”, a spus Kelemen Hunor.

Gândul prezintă situația la zi în criza politică din România. Miza este una uriașă, pentru că alcătuirea unei majorități care să susțină viitorul guvern se dovedește a fi o ecuație foarte complicată, cu multe necunoscute.

Ce scenarii politice sunt „la vedere”. Nicușor Dan a promis că România va avea un guvern într-un „termen rezonabil”

În calitate de mediator, Nicușor Dan a promis că România va avea un guvern într-un „termen rezonabil”, dar fără a oferi un orizont clar, semn că totul se joacă”.

Pe masă se află deja mai multe variante înainte de a fi descoperită o formulă de guvernare.

Până luni, 11 mai 2026, Nicușor Dan a purtat doar discuții informale cu liderii fostei coaliții – Ilie Bolojan (PNL), Sorin Grindeanu (PSD), Dominic Fritz (USR) și Kelemen Hunor (UDMR). Întâlnirile oficiale pentru desemnarea noului premier sunt programate să aibă loc la sfârșitul acestei săptămâni, abia după încheierea summitului G9 din data de 13 mai.

• Varianta 1

Social-democrații s-au declarat – prin vocea lui Sorin Grindeanu – deschiși la refacerea coaliției de guvernare alături de PNL, dar fără Ilie Bolojan.

PSD plus PNL ar obține majoritatea în Parlamentul României, dar Ilie Bolojan a exclus o eventuală demisie. Mai mult, liberalii au făcut „scut” în jurul său.

Sorin Grindeanu și Nicușor Dan / Foto – Mediafax

• Varianta 2

O altă ipoteză de lucru ar fi un guvern minoritar PSD-UDMR, alături de minoritățile naționale. Numai că acest guvern ar avea nevoie de susținerea PNL și USR.

• Varianta 3

O variantă ar fi și un guvern care să fie condus de un tehnocrat. Miniștri ar fi reprezentanți ai partidelor care au format guvernul condus de Ilie Bolojan, respectiv PSD, PNL, UDMR și USR.

Dominic Fritz, liderul USR / Foto – Mediafax

• Varianta 4

S-a discutat și despre un guvern PSD – AUR. Dar președintele României a precizat, din start, că nu va numi un premier al acestei eventuale alianțe politice.  „Ar trebui să numesc un premier PSD. Eu nu o voi face niciodată”, a spus Nicușor Dan. (mai multe detalii AICI)

• Varianta 5

O altă variantă ar fi un guvern minoritar format din PNL, USR, UDMR și reprezentanții minorităților naționale. Până la formarea unei majorități parlamentare ar mai fi nevoie de 50 de voturi.

Nu se știe dacă un astfel de guvern ar fi sprijinit de partidele din opoziție (PSD și AUR) sau de parlamentari neafiliați. Discuțiile din „culise” ar fi dure.

Bursa zvonurilor. Nume de premieri vehiculate în ultimele zile

• Anca Dragu (guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei);

Anca Dragu / Foto – Facebook

• Radu Burnete (consilier prezidențial);
• Dragoș Pîslaru (REPER – ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene din România);
• Cătălin Predoiu (PNL);

Cătălin Predoiu / Foto – Mediafax

• Sorin Grindeanu (PSD);
• Alexandru Nazare (fost ministru de Finanțe), vehiculat ca fiind o variantă agreată de președintele Nicușor Dan;
• Ilie Bolojan – deși demis prin moțiune de cenzură, este în continuare susținut de PNL pentru o nouă desemnare în cazul formării unei noi majorități;
• Alexandru Rogobete (fost ministru al Sănătății) – apărut ca „nume surpriză” din partea PSD datorită imaginii publice bune;

Alexandru Rogobete / Foto – Mediafax

• Ionuț Dumitru (economist-șef Raiffeisen Bank), menționat în contextul discuțiilor despre un premier tehnocrat sau independent;
• Călin Georgescu, susținut public de liderul AUR, George Simion, ca variantă de premier în scenariul unei noi coaliții.

Călin Georgescu / Foto – Mediafax

Cum se poate ajunge la alegeri anticipate

Deasupra scenei politice din România planează și spectrul alegerilor anticipate. Amenințător sau nu – totul depinde din ce unghi este privită situația, în funcție de coloratura politică -, acest scenariu trebuie să respecte pașii prevăzuți de Constituția României.

• Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin m0țiune de cenzură.
• Consultările de la Cotroceni, mediate de Nicușor Dan, vor avea ca rezultat desemnarea unui candidat pentru funcția de premier.
• Candidatul desemnat va alcătui guvernul, va prezenta un program de guvernare și va trebui să obțină votul de încredere al Parlamentului României.
• Dacă nu obține votul de încredere, procedura se repetă.
• Este desemnat un alt candidat, acesta ajunge din nou în fața Parlamentului României cu echipa sa guvernamentală și cu programul de guvernare.

În cazul în care două astfel de tetative eșuează, în termen de 60 de zile, președintele României poate dizolva parlamentul și se ajunge la alegeri anticipate.

Un astfel de „mecanism” depinde, însă, de doi factori esențiali – un blocaj instituțional prelungit și lipsa totală a unei majorități capabile să formeze un nou guvern al României.

Nicușor Dan | Foto – Mediafax

Bolojan, prins în ofsaid! A adoptat o ordonanță de urgență, deși un guvern interimar are „interzis”

Apele s-au tulburat și mai mult după ce guvernul (acum interimar) condus de Ilie Bolojan a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 38/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 393 din 8 mai 2026.

Numai că guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis de Parlamentul României în data de 5 mai 2026.

Potrivit legii, un guvern intermar nu mai poate emite ordonanțe de urgență. Un guvern trebuie să administreze treburile publice curente, dar nu poate iniția politici noi sau reforme majore.

Un guvern interimar:

• Nu poate iniția proiecte de lege;
• Nu poate emite Ordonanțe de Urgență;
• Nu poate iniția reforme structurale sau strategii naționale noi;
• Nu poate angaja statul în tratate noi care implică obligații financiare sau politice pe termen lung.

„Guvernul nu poate să facă așa ceva. Scrie în Constituție: treburile administrației curente și asta înseamnă foarte puțin. Deci nu mai poate să emită ordonanțe. Ordonanța e lege, nu poți să o joci așa cu un guvern de parcă mai stă pe acolo că nu vor să plece acasă. Nu pot să facă așa ceva. Nici să-și angajeze oamenii, nici asta n-ar mai putea să facă și multe altele. Adică fac acum tot ce nu s-ar putea face. Ideea e că vor rămâne așa făcute”, a declarat Augustin Zegrean, fost judecător CCR, pentru Gândul.

Guvernul interimar condus de Ilie Bolojan a adoptat o ordonanță de urgență, deși legea nu permite asta / Foto – Mediafax

AUR a sesizat Avocatul Poporului: „Ne aflăm în fața unui caz fără precedent”

După ce guvernul intermar condus de Ilie Bolojan a adoptat – fără a avea acest drept – OUG nr. 38/2026, George Simion a anunțat că AUR a sesizat Avocatul Poporului.

„Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a depus astăzi o sesizare la Avocatul Poporului, prin care solicită trimiterea către Curtea Constituțională a României a Ordonanței de Urgență nr. 38/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 393 din 8 mai 2026.

Este vorba despre actul normativ semnat de Ilie-Gavril Bolojan și contrasemnat de mai mulți miniștri la trei zile după ce Guvernul a fost demis prin moțiune de cenzură de către Parlamentul României, în ședința comună din 5 mai 2026. (…)

George Simion, liderul AUR / Foto – Mediafax

„Ne aflăm în fața unui caz fără precedent: un Guvern demis prin moțiune de cenzură semnează o ordonanță de urgență ce afectează proprietatea privată, drepturile salariaților, ale funcționarilor publici și ale contribuabililor. Aceasta nu este guvernare, este uzurpare”, au transmis reprezentanții AUR (mai multe detalii AICI)

Guvernul Bolojan, acuzat că a spus „povești” și a livrat „falimente” și „recesiune”

Sorin Grindeanu, liderul PSD, a prezentat – în data de 8 mai 2026, cifre alarmante despre economia României. Liderul social-democrat a avertizat că România se află și într-o criză economică, nu numai politică.

Sorin Grindeanu a acuzat guvernul condus de Ilie Bolojan că a promis mult, inclusiv disciplină, dar a livrat în schimb falimente și recesiune.

„Mii de firme închise. 83.000 de firme radiate în 2025. 47.000 dizolvate doar în primele 10 luni — cu 32% mai multe decât în 2024. Peste 70 de mii de locuri de muncă dispărute. Și tot atâtea familii care au pe cineva rămas fără loc de muncă între iunie 2025 și martie 2026! Au promis reformă. Au livrat recesiune! Au promis disciplină. Au livrat falimente!”, a scris Sorin Grindeanu pe pagina sa de socializare

Sorin Grindeanu, acuzații dure la adresa guvernului condus de Ilie Bolojan / Foto – Mediafax

Liderul PSD a mai susținut că povestea reformelor promise de Bolojan s-a transformat într-o perioadă neagră pentru buzunarele românilor.

„Trei trimestre care s-au consumat sub mandatul lui Ilie Bolojan. Acesta este adevărul crud și dur despre «prim-ministrul reformelor», despre «austeritatea care vindecă», despre povestea vândută României timp de aproape un an”, a punctat liderul social-democraților.

PNL pune presiune pe PSD: „Are obligația să spună public cu ce soluții a mers la consultările de la Cotroceni”

Luni, 11 mai, liberalii au apăsat pedala de accelerație și au continuat să pună presiune pe social-democrați.

Aceștia le cer social-democraților să propună soluții s-au să recunoască publică că nu le au. Suplimentar, insistă asupra ideii că această criză majoră a fost provocată, prin ieșirea de la guvernare, de PSD.

RECOMANDAREA AUTORULUI: