Judecătorii Curții Supreme decid dacă președintele Iohannis este incompatibil. Ce se întâmplă dacă șeful statului primește un verdict nefavorabil

Judecătorii Curții Supreme vor anunța dacă admit recursul ANI în cazul Iohannis. Inițial constarea agenției că Iohannis ar fi incompatibil a fost invalidată de Curtea de Apel Alba Iulia. Acum judecătorii vor decide dacă mențin decizia de la prima instanță. Asta înseamnă că Iohannis scapă de acuzația de incompatibilitate și dosarul se închide cu o „achitare”.

În cazul în care judecătorii admit recursul ANI, atunci lucrurile se complică. Iohannis poate fi declarat incompatibil. Astfel că în acest caz s-ar pune problema ca președintele să-și piardă mandatul. Legea spune că, odată declarat incompatibil, un funcționar nu mai poate ocupa o funcție publică timp de trei ani.

Totuși nu înseamnă Iohannis este demis de drept. Avocatul Daniel Nițu a explicat pentru gândul că situația nu este deloc ușoară pentru că nu există o procedură clară pentru acest caz. Nu există un text de lege care să spună că funcția de președinte se vacantează în cazul unei decizii definitive de incompatibilitate. „Constați că era incompatibil și că nu avea voie să ocupe o altă funcție reglementată de Legea 176 (prima enumerata e cea de Presedinte)? Și ce faci, îl revoci sau ce? Cum, că nu exista vreo prevedere? De asemenea, eu nu am gasit text să spună că încetează de drept mandatul”, a explicat Daniel Nițu.

Judecătoarea Andreea-Bianca Stoianoglo de la Tribunalul Constanța a analizat pe portalul de specialitate Juridice.ro situația lui Iohannis. În esență, judecătoarea susține că, în ipoteza că va fi declarat incompatibil, Iohannis va fi la mâna judecătorilor CCR și ar trebui să părăsească fotoliul de presedinte. Iată evaluarea judecătoarei:

â–º Desigur că interdicția instituită prin art. 25 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 176/2010 nu poate fi ignorată. Apreciem însă că situația creată prin rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de confirmare a existenței stării de incompatibilitate cu privire la candidatul a cărui alegere ca Președinte al României a fost validată de către Curte poate fi circumscrisă imposibilității definitive a exercitării atribuțiilor de către președintele ales, caz de vacanță a funcției conformart. 97 din Constituția României.

â–º Consecința acestei vacanțe a funcției este interimatul funcției și organizarea de alegeri pentru un nou Președinte, în condițiile art. 98 din Constituție, cu mențiunea că textul constituțional limitează în mod explicit durata interimatului la 3 luni de la data la care la care a intervenit vacanța funcției de Președinte al României, astfel că varianta unui interimat de trei ani, lansată în spațiul public, este în mod evident nefundamentată constituțional, cu atât mai mult cu cât atribuțiile privind dizolvarea Parlamentului și referendumul nu pot fi exercitate de către un președinte interimar.

â–ºViitorul apropiat ne va arăta poate dezlegarea pe care Curtea Constituțională o va da acestei situații deocamdată ipotetice dar generatoare de multiple dezbateri și controverse pentru a căror evitare o reglementare expresă și neechivocă este de dorit.

Cazul Iohannis, pe scurt:

În 24 aprilie 2013, Agenția Națională de Integritate (ANI) anunța că  primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate întrucât are și calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acționarilor S. C. Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010, și SC Piețe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale.

ANI a subliniat că potrivit legii un primar nu poate fi și reprezentant al municipiului într-o companei de stat. „Funcția de primar și viceprimar (…) este incompatibilă cu (…) funcția de reprezentant al unității administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăților comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăți comerciale de interes național”, a arătat ANI într-un comunicat.

Pe 25 septembrie 2013, Curtea de Apel Alba Iulia a invalidat raportul ANI. Adică judecătorii au spus că Iohannis nu a încălcat legea și că interpretarea ANI este eronată. ANI a contestat decizia la Curtea Supremă.