Laurențiu Baciu, LAPAR: Seceta determină pierderi de două miliarde euro și va majora prețurile produselor românești

Publicat: 04 08. 2015, 12:07
Actualizat: 04 08. 2015, 12:19

Porumbul este cea mai afectată cultură, însă seceta a adus prejudicii și altor culturi precum cele de soia, grâu, rapiță, de floarea-soarelui, dar și legumelor.

„Seceta s-a comportat diferit, în funcție de zonă, cea mai afectată fiind zona Moldovei, unde nu a mai plouat din luna aprilie, iar de atunci aici s-a instalat seceta, iar majoritatea culturilor sunt în pericol. Alte zone afectate sunt sud-vestul Banatului, vestul și estul țării, în special în județul Constanța. Cea mai afectată este cultura porumbului, începând de la 30-50% până la 100%. În Moldova sunt suprafețe imense afectate 100%”, a afirmat președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Ministerul Agriculturii nu a prezentat până în prezent date cu privire la efectele secetei asupra culturilor agricole.

Baciu a afirmat că LAPAR nu are o evidență exactă în ceea ce privește mărimea suprafețelor afectate, dar a subliniat că pierderile sunt de peste 2 miliarde euro.

„Seceta va diminua recolta lui 2015. Pierderile sunt enorme, până în prezent se înregistrează pierderi de peste 2 miliarde euro, urmând ca suma să crească pe măsură ce temperaturile rămân foarte ridicate și fără precipitații. Când spun 2 miliarde de euro este vorba de investiții deja făcute care nu se mai recuperează. Nu ne referim aici la veniturile care le-am fi avut dacă recoltam producția”, a spus Baciu.

El a adăugat că în perioada următoare se vor scumpi cu siguranță fructele, legumele și cerealele, ca efect al secetei și unor taxe noi introduse de Ministerul Mediului.

„Vorbim în primul rând de scumpiri la materia primă. Apoi se vor scumpi toate în lanț”, a spus Baciu.

Șeful Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România vrea să dea da în judecată Administrația Națională de Meteorologie (ANM), pentru că ar fi avut prognoze greșite care au contribuit la pierderile fermierilor.

„Avem dovezi scrise de dânșii (reprezentanții ANM, n.r.). Vorbim de înscrisurile lor când au făcut acele prognoze, acele declarații care au apărut în toată presa și prin care ne vedeam inundați în lunile aprilie-mai-iunie, pe când seceta s-a instalat încă din luna aprilie”, a spus Baciu.

Ajutoarele de stat pe care le-ar putea primi producătorii afectați de secetă sunt condiționate de Regulamentul european, care prevede ca valoarea respectivelor ajutoare să fie de maximum 0,6% din Produsul Intern Brut.

„Am discutat cu reprezentanții Ministerului Agriculturii și răsdiscutat la momentul respectiv, acum nu prea mai am cu cine, că sunt în concedii. Mai avem răbdare să își termine concediile, să vedem dacă este vreo soluție în acest sens”, a precizat Baciu.

În plus, mii de gospodării au rămas fără apă în fântâni, din cauza secetei.

Sistemul de irigații este distrus în proporție de 90%, astfel că din 3,3 milioane de hectare irigabile în 1989 în prezent sunt utilizate doar 300.000 de hectare.