Prim-ministrul Ludovic Orban, ședința specială cu reprezentanții de la Bruxelles. Printre subiectele discutate, se numără și alegerile parlamentare

Publicat: 10 09. 2020, 11:27
Actualizat: 10 09. 2020, 15:16

Grupul PPE din Parlamentul European va desfășura joi după-amiază o ședință specială cu premierul român Ludovic Orban și membri ai guvernului său.

Redresarea economică a Europei în urma pandemiei, negocierile în curs privind bugetul de șapte ani al UE, Fondul de redresare și viitoarele alegeri generale ale României vor fi printre subiectele pe care europarlamentarii de centru-dreapta din toate statele membre UE le vor discuta cu liderii români. Vor participa și comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, și pentru transport, Adina Vălean.

  • CFM 2021-2027

Pentru a conveni asupra unui document comun de concluzii cu privire la următorul cadru financiar multianual 2021-2027 și la Fondul de redresare, Consiliul European a încheiat, la 21 iulie, cel mai lung Summit din istorie. Un nou cadru financiar multianual (CFM) 2021-2027 în valoare de 1.074,3 miliarde EUR a fost convenit de liderii UE-27, cu un Fond de Redresare de 750 miliarde deasupra. Un acord franco-german a împins acest fond la jumătatea lunii mai, când a început să intre în vigoare un prim acord. Au existat o mulțime de presiuni, dar CFM a fost ușor redus și păstrează multe caracteristici ale propunerii Consiliului din februarie anul trecut, cu unele reduceri relevante, inclusiv Interreg; în timp ce Fondul de redresare rezistă, cu o proporție mai mică de subvenții decât se aștepta. Inclusiv diferitele fonduri UE promise, vor fi disponibile în total 2,36 miliarde EUR. Creșterea resurselor proprii ale UE prin obligațiuni și noi impozite va fi posibilă.

In ciuda tendinței de a reduce și mai mult bugetul UE (bugetul anual al UE înseamnă aproximativ 1% din PIB-ul UE-27), situația de urgență a făcut ca sprijinul extraordinar necesar să fie acordat diferitelor state membre, iar acest lucru era clar așteptat să aibă consecințe pentru viitorul buget comun, cuantumul și domeniul său de aplicare. Președintele Consiliului a pus la dispoziție o propunere destul de promițătoare după ce statele membre din sud au cerut un fond suplimentar de miliarde de euro în subvenții  în cea mai grea perioadă a pandemiei din Europa. Diferite state membre din nord au răspuns că sunt pentru un fond mai mic bazat în principal pe împrumuturi. Când decizia finală a Consiliului părea a fi apropiată, a devenit clar că acest lucru ar însemna o reducere a tuturor cifrelor anunțate în mai-iunie. Cu toate acestea, Consiliul a încheiat un cadru financiar multianual similar (CFM),  (în cele din urmă redus de la 1,1 la 1,074 trilioane de euro), cu instrumente complementare pentru consolidarea economiei și cu un fond de redresare al UE.

În conformitate cu concluziile Consiliului European din 17-21 iulie privind următorul buget pe termen lung al UE (CFM), statele membre propun reducerea nivelului de finanțare UE propus în proiectul de buget al Comisiei cu 3,8 miliarde EUR (-2,3 %) în credite de angajament (din care 1,6 miliarde EUR sub rubricile CFM și 2,2 miliarde în cadrul instrumentelor speciale), care vizează în special programele de cercetare și inovare, Erasmus +, Fondul de Tranziție Justă (Just Transition Fund), fondurile pentru migrație și gestionarea frontierelor și externe acțiune și creșterea creditelor de plată cu 1,3 miliarde EUR (+ 0,8%).

Parlamentul va răspunde oficial la poziția Consiliului în octombrie prin adoptarea amendamentelor bugetare.

Înainte ca Consiliul să poată adopta în mod oficial regulamentul CFM, Parlamentul trebuie să-și dea acordul în conformitate cu articolul 312 alineatul (2) din TFUE.

Următorul CFM va include o rezervă de ajustare Brexit de 5 miliarde EUR pentru a „contracara consecințele neprevăzute și negative în statele membre și sectoarele cele mai afectate” de plecarea Marii Britanii din UE și posibilul Brexit fără acord” .

  • Mecanismul de Reziliență și Redresare al Uniunii Europene (UE)

Deputatul european Siegfried Mureșan (PNL / PPE) a prezentat in luna iulie proiectul de raport legislativ al Parlamentului European privind Mecanismul de Reziliență și Redresare al Uniunii Europene (UE).

Siegfried Mureșan este coraportor al Parlamentului European, stabilește domeniile prioritare pe care țările europene le vor putea finanța prin intermediul Mecanismului de Reziliență și Redresare în valoare de 672,5 miliarde de euro (dintre care 312,5 miliarde de euro fonduri europene nerambursabile și 360 de miliarde de euro credite în condiții avantajoase).

Proiectul de raport legislativ, coordonat de Siegfried Mureșan din partea Grupului PPE, împreună cu alți doi coraportori, Dragoș Pîslaru de la Grupul RENEW, respectiv, Eider Gardiazabal Rubial de la Grupul Socialiștilor Europeni, urmează să fie dezbătut și votat în Parlamentul European
La jumătatea lunii octombrie, proiectul de raport să fie adoptat în comisiile de specialitate (Comisia pentru bugete și Comisia pentru afaceri economice și monetare). După votul din comisii, proiectul urmează a fi adoptat de plenul Parlamentului European, cel mai probabil la începutul lunii noiembrie. După adoptarea raportului din plen, urmează negocierile finale dintre Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, cu obiectivul clar ca acest mecanism să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Declarația eurodeputatului după prezentarea proiectul de raport legislativ al Parlamentului European

 Mecanismul va sprijini și procesul de aderare a României la zona euro. Concret, Guvernul României va putea finanța prin acest mecanism măsuri care sporesc convergența și reduc efectele crizei economice asupra procesului de aderare la moneda unică.

Proiectul de raport al mecanismului, în forma agreată acum, este în deplin acord cu Planul de Investiții și Redresare publicat de Guvernul României. Mecanismul devine, astfel, una dintre principalele surse de finanțare pentru planul de investiții al României.

Cerem ca prefinanțarea, adică avansul pe care țările europene îl vor primi din fondurile nerambursabile cuprinse în acest mecanism, să crească la 20% din suma totală nerambursabilă, față de 10% cât a fost propus inițială. Este vital ca acest avans să fie cât mai mare astfel încât să punem la dispoziția țărilor europene, care se confruntă cu lipsă de fonduri, cât mai repede resurse suficiente pentru începerea investițiilor din planurile de redresare.

În al doilea rând, propunem ca țările europene să poată deconta din fondurile acestui mecanism și cheltuielile cu măsurile de redresare economică implementate deja anul acesta, începând cu data de 1 februarie 2020, în contextul crizei COVID-19, și care respectă criteriile stabilite în mecanism.

Nu în ultimul rând, am insistat ca fondurile europene alocate prin acest mecanism să fie condiționate de respectarea statului de drept. Orice guvern din Uniunea Europeană care va ataca statul de drept și valorile democratice europene trebuie să știe că va avea fondurile europene suspendate”, a mai spus Siegfried Mureșan.

Acordul Verde European -Green Deal- este strategia emblematică a Comisiei pentru creșterea utilizării eficiente a resurselor prin trecerea la o economie curată și circulară, restabilirea biodiversității și reducerea poluării.

Siegfried Muresan coordonează  poziția de raportor pentru dosarul cu privire la planul de investiții al Acordului Verde.

În această săptămână, continuă discuțiile interinstituționale asupra bugetului pe termen lung al UE; președinția germană a UE organizează Ziua Europeană a Concurenței; Comisia organizează conferințe privind modelarea macroeconomică a cercetării și inovării și a energiei solare; și deputații din comisie votează 55 miliarde EUR de ajutor COVID-19 și obiectivele UE privind clima