Scandalos! Deși democrația românească se destramă pe zi ce trece, The Economist a crescut ratingul regimului de la București în indexul Democrației
Marți seara târziu (după orarul Bucureștiului), The Economist Intelligence Unit (EIU), entitatea care publică anual Indexul Democrației, a urcat pe internet un prim sumar al raportului Indexul Democrației 2025. Raportul integral este așteptat astăzi, miercuri, chiar dacă se pare că EIU tocmai și-a modificat modul de distribuire a acestuia.
Sumarul de 36 de pagini – poate fi citit integral AICI – este, însă, suficient pentru a produce o surpriză în ceea ce privește România și, la fel de neașteptat, Moldova.
În analiza pe care am publicat-o marți în Gândul, opinia noastră a fost că Ratingul României în Indexul Democrației nu are cum să crească.
Evoluțiile din 2025 ar fi trebuit să ducă la retrogradarea României
Evoluțiile din 2025 ar fi trebuit, după părerea noastră, să ducă la retrogradarea țării noastre cel puțin în ceea ce privește câteva criterii esențiale:
- Egalitatea de șanse în campanie (candidați cărora nu li s-a permis să candideze deși legea nu le-o interzicea, neavând vreo condamnare definitivă sau în primă instanță)
- Transparența finanțării partidelor (finanțarea campaniei lui Nicușor Dan încă ridică semne de întrebare legate de proveniența banilor)
- 6 criterii folosite de EIU unde România a scăzut în 2025 față de 2024.
Conform documentului publicat de EIU marți noapte, nu doar că situația din România nu s-ar fi deteriorat în 2025, dar au existat chiar modificări în bine, care au dus ratingul țării de la 5,99 (regim hibrid) la 6,11 (democrație defectuoasă).
Ce a cântărit atât de mult în evaluarea binevoitoare a The Economist Intelligence Unit?
Conform spuselor lor, ratingul României ar fi crescut în principal datorită unei prezențe mai bune la vot în 2025 față de 2024.
„O excepție majoră de la tendința regională a fost România, al cărei scor s-a îmbunătățit de la 5,99 în 2024 la 6,11 în 2025, datorită prezenței puternice la vot la cele mai recente două alegeri naționale.”
- În 2024, în turul I al prezidențialelor, s-au prezentat la urne 9.465.257 de cetățeni cu drept de vot, iar în 2025, în turul I al prezidențialelor s-au prezentat la vot 9.571.740.
- Vorbim despre un plus de 106.483 de alegători.
Nu putem compara și numerele din turul al II-lea, pentru că în 2024, dacă vă amintiți, turul al II-ea a fost interzis, prin anularea întregului proces electoral.
Să pretinzi, în aceste condiții, că 106.483 de alegători în plus (adică 1,11% din numărul celor care au votat) sunt suficienți pentru a transforma un regim hibrid într-o democrație defectuoasă, pare o glumă destul de proastă, din moment ce alți indicatori stabiliți chiar de către EIU sunt în vizibil regres. Totul este, însă, să și vrei să vezi acest regres.
Moldova primește o copită în plex de la EIU și este retrogradată de la Democrație Defectuoasă la Regim Hibrid
La fel de ciudată ca revenirea României în partea cât de cât bună a Indexului Democrației este retrogradarea Moldovei.
După doi ani de zile în care Moldova ne-a fost dată drept exemplu de societate democratică avansată, care a reușit să se apere de interferențe rușilor și în care au învins în alegeri forțele democratice și pro-europene, aceeași Moldova primește o copită în plex de la EIU și este retrogradată de la Democrație Defectuoasă la Regim Hibrid.
Cei de la care ni s-a spus că trebuie să luăm lecții de democrație stau mai prost ca noi exact la capitolul „democrație”
Iată cum, inexplicabil, cei de la care ni s-a spus că trebuie să luăm lecții de democrație stau, de fapt mai prost ca noi exact la capitolul „democrație”.
The Economist nu este o simplă companie media care editează un săptămânal economic, ci un adevărat trust, compus din mai multe companii, care este dedicat unui singur scop: obținerea de profit.
Unele dintre companiile grupului oferă analize și consultanță pentru companii multinaționale și pentru guverne. Altele organizează evenimente internaționale, modalități eficiente de socializare între membrii companiilor și membrii guvernelor diverselor state. Și așa mai departe.
Pe lângă articolele din The Economist, grupul face mulți bani vânzând informații, analize, networking de nivel înalt și tot ce mai vine odată cu toate acestea.
România s-a scos
Cu o săptămână înainte de publicarea Indexului Democrației 2025, la București a avut loc un eveniment organizat de grupul The Economist: Romania Government Roundtable (Masa rotundă a Guvernului României).
La eveniment au participat președintele României, prim ministrul României, 2 vicepremieri, 7 miniștri, secretari de stat, guvernatorul BNR etc.
Ne-am întrebat dacă un eveniment atât de costisitor dar aducător de profit pentru grupul The Economist ar putea avea legătură cu o eventuală îmbunătățire a ratingului României în Indexul Democrației.
„Legarea poziției României în Indexul Democrației cu evenimentul Economist Impact din martie 2026 și sugestia că acest eveniment a avut un anumit tip de motivație politică sunt nefondate (și mă puteți cita în această privință)”, ne-a declarat Joan Hoey, inițiatoarea Indexului Democrației.
Iată, însă, că România s-a scos.
La doar o săptămână după evenimentul The Economist de la București și la doar o zi după ce o televiziune de opoziție a fost închisă, România a devenit o țară mai democratică și mai frecventabilă.
Mai multe despre aceste ciudate coincidențe după publicarea raportului integral al The Economist Intelligence Unit.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
- Ilie Bolojan, interviu în Le Figaro. Vorbește despre „înțelepciune politică”. Francezii au remarcat mai ales „uriașul palat de marmură”, adică Palatul Victoria
- Ce declarații a dat Elena Lasconi la DIICOT în scandalul pozelor trucate cu Nicușor Dan, Coldea și Ponta. A primit pozele de la „un fan”. Moșteanu și Seidler spuneau „la partid” că Nicușor Dan este „omul lui Coldea”. Lasconi avea aceeași parolă la toate conturile. Gândul publică documentul
- Gândul publică filmul complet al pozelor regizate cu Nicușor Dan, Coldea și Ponta, reconstituit de procurori pas cu pas în documentele DIICOT. Show-ul s-ar fi numit „Românii au talent să mintă”. Cum au ajuns imaginile principala armă din campania electorală