Sesizările PNL, USR și ÎCCJ la modificarea Codului de procedură penală, dezbătute de CCR

Publicat: 18 07. 2018, 08:46
Actualizat: 26 03. 2019, 16:24

Pe ordinea de zi a ședinței de miercuri a Curții, publicată pe site-ul instituției, apare obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură
penală, formulată de 94 de deputați liberali, USR și neafiliați. CCR va dezbate tot miercuri o sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiției referitoare la modificarea aceleiași legi.

Pe 21 iunie, PNL și USR au sesizat Curtea Constituțională în legătură cu proiectul care modifică prevederile Codului de procedură penală. Opoziția argumentează că încalcă în primul rând principiul bicameralismului, iar circa 100 de articole care se bat cap în cap sunt neconstituționale.

În sesizarea adresată Curții Constituționale, PNL și USR precizează că proiectul de lege încalcă principiul bicameralismului consacrat de art.61 alin. (2) și art.75 din Constituția României.

„Este evident aportul semnificativ cantitativ, dar și calitativ pe care îl aduce legea în forma trimisă la promulgare, față de forma supusă dezbaterii Camerei de reflecție. Așa cum s-a arătat și în jurisprudența în materie a Curții Constituționale, principiul bicameralismului trebuie să concilieze structura bicamerală a Parlamentului nostru – bicameral atât în sens instituțional, cât și funcțional -, adică să permită fiecărei Camere să-și exprime voința politică în privința unei anumite problematici supuse legiferării, cu respectarea prevederilor art. 75 din Constituție referitoare la ordinea de sesizare a celor două Camere în funcție de categoriile din care fiecare propunere legislativă sau proiect de lege face parte, dar și cu respectarea art. 61 din Constituție, în virtutea căruia legiferarea este opera întregului Parlament, ca entitate unică și suverană. De aceea, este contrar principiului bicameralismului ca reglementări de substanță, care se îndepărtează de concepția originară a legii și care îi conferă acesteia o altă configurație, să fie adoptate de forul decizional, fără ca acestea să fi fost dezbătute și de prima Cameră. O astfel de procedură echivalează cu eliminarea primei Camere, în calitate de prim-legiuitor sau „prim cititor” al legii, și transformarea Parlamentului într-unul unicameral, cel puțin sub aspect funcțional”, se arată în textul sesizării partidelor din Opoziție.

Printre articolele sesizate ca fiind neconstituționale se numără și articolul 4, care prevede că autoritățile nu pot furniza informații cu privire la situația urmăririlor penale ale persoanele.

„Potrivit art. 4 alin. (3) din Directiva (UE) 2016/343 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, Directiva nu împiedică autoritățile să difuzeze informații în mod public privind procedurile penale atunci când acest lucru este strict necesar din motive legate de ancheta penală sau în interes public, cu respectarea principiului prezumției de nevinovăție. Așadar, Directiva nu introduce o interdicție absolută a dreptului autorităților de a oferi informații legate de procedurile penale aflate în curs de desfășurare, ci realizează o circumstanțiere, în sensul ca acestea „să nu se refere la persoana respectivă ca fiind vinovată”, scrie în sesizarea depusă la CCR.

Pe 19 iunie, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție s-au constituit în Secții Unite „pentru sesizarea Curții Constituționale în vederea exercitării controlului de constituționalitate, înainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală”, se arată într-un comunicat de presă al ÎCCJ.

Pe 18 iunie, Camera Deputaților a adoptat, în calitate de for decizional, proiectul de lege privind Codul de procedură penală, prin care procurorii vor avea interdicție de a da informații în timpul urmăririi penale a unor persoane, după ce Comisia pentru legile justiției a dat în aceeași zi raport favorabil acestei inițiative.

Inițiativa legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală a fost adoptată de deputați cu 175 de voturi „pentru”, 78 voturi „împotrivă” și o abținere.

Și președintele Klaus Iohannis a sesizat CCR asupra neconstituționalității modificării prevederilor din Codul de procedură penală. Curtea Constituțională a României a stabilit dezbaterea acestei sesizări pe data de 25 septembrie.