Studiu despre propaganda anti-români din UE: Am fost țapul ispășitor la momentul potrivit. ROLUL campaniei „Why don’t you come over?”
Românii au fost țapi ispășitori în dezbaterea anti-migrație din Marea Britanie și Franța, declanșată – dar nu creată pe de-a-ntregul – de problemele economice și politice din aceste două state membre. În acest context, umorul și satira pe care s-a bazat campania „Why don’t you come over?”, realizată de gândul și GMP, au fost instrumentele cele mai eficiente în lupta cu politicienii radicali și cu tabloidele europene. Acestea sunt două dintre concluziile unui raport lansat miercuri de Centrul Român de Politici Europene, în prezența ministrului pentru Românii de Pretutindeni, Bogdan Stanoevici, a unor experți, diplomați bulgari, jurnaliști și reprezentanți ai studenților români din țară și din străinătate. Marii absenți de la dezbaterea despre discursul anti-români și bulgari din Franța și Marea Britanie au fost tocmai reprezentanții ambasadelor acestor două state.
Cercetarea se numește „The anti-migration discourse with regard to Romanian and Bulgarian citizens in France and Great Britain: between blame culture, negative stereotypes and prejudice „ (autor: Andreea Călbează, policy research fellow, Open Society Foundations). Studiul își propune să analizeze evoluțiile discursului anti-migrație cu privire la muncitorii români și bulgari, prin prisma articolelor apărute în presa din Marea Britanie și din Franța, statele în care subiectul a fost cel mai vizibil în perioada de sfârșit de an 2013 și început de an 2014 și state în care partidele care au creat și promovat această dezbatere au și câștigat alegerile europene de la sfârșitul lunii mai.
O simplă scanare a presei din perioada post- și pre-1 ianuarie 2014 a scos la iveală peste 200 de articole pe tema deschiderii pieței muncii și a presupusei invazii a românilor și bulgarilor, scrie autoarea studiului. Cele mai multe astfel de articole au fost construite din adjective și stereotipuri negative. Printre cuvintele recurente: amenințare, invadator, șomer, turism social, cerșetor, fraudă, criminal. Un asemenea vocabular a creat un profil discriminatoriu cu referire la cetățeanul român care locuiește, studiază, muncește într-un alt stat membru UE. Raportul subliniază că toate aceste stereotipuri pot fi demontate cu ușurință de fapte și statistici.
Una dintre cele mai frecvent invocate cauze ale propagandei anti-români și a dezbaterii pe tema migrației este criza economică. Totuși, una dintre concluziile cercetării este că recesiunea a constituit declicul acestui fenomen, dar nu a fost principala cauză. Contextul în care s-a conturat această propagandă este mult mai amplu, el incluzând și diverse schimbări la nivelul societăților din Franța și Marea Britanie, o dezamăgire generalizată în rândul electoratului partidelor moderate, dar și față de UE. Insecuritatea locului de muncă și perspectivele economice negative s-au alăturat sentimentului de frustrare al cetățenilor și au contribuit inclusiv la impresia unor transformări peste noapte ale comunităților în care trăiesc. Fiind singurul tip de discurs care a abordat aceste temeri, retorica radicală, simplistă și cu (false) soluții de moment a devenit tot mai populară, se mai arată în cercetare.
„Fiind ultimii veniți și constituind cel mai recent val de migrație pe piața forței de muncă, au devenit ținte ușoare, printr-o retorică derutantă. A fost mai ușor să fie ei învinuiți pentru soluțiile care nu au funcționat, pentru că astfel de reacții îndreptate împotriva oricărei alte comunități (evrei, persoane de culoare sau musulmani) ar fi fost considerate pur rasiste”, subliniază cercetarea. În formularea mai succintă a unui participant la evenimentul de miercuri: „românii sunt abuzabili”.
FOTO: CRPE
Un factor foarte important în toată această polemică a fost și presa. Dacă tabloidele britanice sunt exemplul negativ al impactului mass-media în această dezbatere xenofobă, ziarul gândul este dat, grație campaniei „Why don’t you come over?”, drept exemplu pozitiv: „umorul și satira sunt instrumentele care par a fi cele mai folositoare împotriva retoricii politicienilor radicali. Deși nu putem vorbi despre o rețetă valabilă în toate cazurile (extrema dreaptă fiind foarte nuanțată în Europa), ironizarea acestor atitudini și poziții superficiale pare a funcționa mai bine decât oricare alt demers de ordin politic sau diplomatic. Câteva campanii au funcționat eficient în acest sens – „Why don’t you come over?”, campanie gândul și campania Twitter #WhyImVotingUKIP”.
Cetățenii români și bulgari au fost prinși între sentimente de EUforie și EUfobie, în ceea ce privește ziua de 1 ianuarie 2014, subliniază raportul. Ceea ce pentru noi a fost un moment istoric, în care ne primeam toate drepturile de membri UE, pentru unele țări a reprezentat ascensiunea extremei drepte și chiar a unei dezbateri mai ample, privind însăși apartenența la UE.