Vîntu: Popa s-a susținut singur în Indonezia, câștiga bani din turnee de popice
Sorin Ovidiu Vîntu a arătat vineri la instanța supremă, în singura declarație pe care a dat-o în dosarul favorizării lui Nicolae Popa, că acesta era capabil să se întrețină singur în Indonezia, unde a fugit după prăbușirea FNI, având acolo o firmă și jucând în turnee de popice din care câștiga bani.
Sorin Ovidiu Vîntu a declarat, vineri, în fața unui complet de trei judecători, în ultimul cuvânt în dosarul în care este judecat pentru favorizarea lui Nicolae Popa, că acest dosar reprezintă în opinia sa o răzbunare politică și o „primă factură” pe care o are de plătit.
„În opinia mea acest dosar a fost un înscris politic. În anul 2009 am susținut cu toate forțele schimbarea președintelui României cu un altul. Am pierdut și iată c-a apărut și factura. Prima factură o reprezintă acest dosar de favorizare a infractorului”, a arătat Vîntu.
Sorin Ovidiu Vîntu a explicat că, deși era prieten bun cu Popa, acesta din urmă nu avea nevoie de ajutorul lui pentru că avea o companie în Indonezia și totodată era jucător profesionist de popice, participa la turnee și câștiga bani.
„Nicolae Popa s-a susținut singur de când știu. El era jucător profesionist de popice și juca. Avea și o companie de care se ocupa acolo. Sumedenia de interceptări a procurorilor nu are nicio relevanță cu acest caz, iar toate discuțiile dintre mine și Popa reprezintă ajutorul meu în sensul că-l ascultam și îi ascultam apăsările, el fiind departe de țară. Vorbeam cu Popa pentru a-l îmbărbăta, iar interceptările nu au legătură cu cazul”, a mai arătat Vântu.
Instanța supremă a rămas vineri în pronunțare în dosarul privind favorizarea lui Nicolae Popa și urmează să decidă dacă dictează condamnări sau achitări în acest caz.
Un complet de trei judecători de la instanța supremă a finalizat, vineri, dezbaterile în dosarul în care Sorin Ovidiu Vîntu și alte două persoane sunt judecate pentru favorizarea lui Nicolae Popa, condamnat în legătură cu prăbușirea FNI, și urmează să dea o decizie definitivă în acest caz.
În 2 octombrie 2012, Tribunalul București i-a condamnat pe Sorin Ovidiu Vîntu la doi ani de închisoare cu executare, pe Octavian Țurcan la un an de închisoare cu suspendare și pe Alexandru Stoian, șoferul lui Vîntu, la un an și șase luni de închisoare cu suspendare. Decizia a fost contestată de cei trei și de procurori la Curtea de Apel București, care a confirmat decizia TB, în iunie 2013.
Procurorii Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din Parchetul instanței supreme i-au trimis în judecată, în 12 octombrie 2010, pe Sorin Ovidiu Vîntu și Octavian Țurcan pentru favorizarea lui Nicolae Popa și pe Alexandru Stoian pentru complicitate la această infracțiune.
Popa a fost condamnat în lipsă la 15 ani de închisoare, pentru fraudă, în anul 2006, alături de Ioana Maria Vlas, în legătură cu prăbușirea Fondului Național de Investiții, în 2000, în urma căreia mai mult de 100.000 de români și-au pierdut banii investiți, iar statul român, care garantase, a fost obligat să plătească circa o sută de milioane de euro compensații.
La scurt timp de la prăbușirea, în mai 2000, a Fondului Național de Investiții, Popa a plecat din țară. Aproape doi ani mai târziu, autoritățile române au emis pe numele lui un mandat internațional de arestare.
Procurorii au stabilit, în urma probatoriului administrat, că în perioada octombrie 2009 – ianuarie 2010, Sorin Ovidiu Vîntu ar fi transmis, din totalul sumei anuale de 200.000 euro „convenite cu condamnatul Popa Nicolae”, două tranșe de 50.000 euro, respectiv 20.000 de euro.
„Suma îi era necesară condamnatului pentru a se ascunde, în scopul de a nu fi descoperit de autoritățile îndrituite să pună în executare mandatul european de arestare emis pe numele său, pentru executarea pedepsei de 15 ani închisoare la care a fost condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă și executorie”, potrivit procurorilor.
În acest scop, Sorin Ovidiu Vîntu ar fi identificat și modalitățile concrete de transfer al banilor, menite să prevină identificarea tranzacțiilor și persoanelor implicate în aceste operațiuni. Astfel, transferul sumei de 50.000 euro a fost pus în executare de Octavian Țurcan, arătau procurorii.
De asemenea, procurorii au mai stabilit că, la data de 11 noiembrie 2009, Sorin Ovidiu Vîntu, prin intermediul lui Alexandru Stoian, ar fi transmis o altă tranșă, de 20.000 euro, sumă ce urma a fi folosită pentru plata diferitelor servicii de care Nicolae Popa avea nevoie pentru a nu fi descoperit de autoritățile judiciare.
După arestarea lui Nicolae Popa, în 2 decembrie 2009, de către autoritățile judiciare indoneziene, Sorin Ovidiu Vîntu și Alexandru Stoian „au desfășurat acțiuni de sprijinire a infractorului Popa Nicolae, cu scopul îngreunării procedurii de extrădare a acestuia în România”, au mai arătat procurorii. Aceștia au precizat că sprijinul s-a concretizat în demersuri de îngreunare a procedurilor de extrădare, „pentru a-l scăpa pe condamnat de închisoare și a-l ajuta să rămână în Indonezia”.
Fostul director Gelsor, Nicolae Popa, a fost adus în țară din Indonezia în 22 aprilie 2011, după mai bine de zece ani de la prăbușirea Fondului Națonal de Investiții.
Sorin Ovidiu Vîntu a fost eliberat la 1 mai 2013, din Penitenciarul Jilava, după ce a executat un an de închisoare pentru șantajarea lui Sebastian Ghiță.
Într-un alt dosar, în 13 septembrie 2012, procurorii Parchetului instanței supreme l-au trimis în judecată pe Vîntu, alături de Liviu Luca, Octavian Țurcan, foștii directori ai Petromservice Gheorghe Șupeală și Zizi Anagnostopol, în dosarul delapidării Petromservice, prejudiciul produs fiind de peste 83,5 milioane de euro. Dosarul delapidării Petromservice este judecat la Tribunalul București.
Procurorii DIICOT în cercetează pe Sorin Ovidiu Vîntu, alături de Liviu Luca, Octavian Țurcan, Gheorghe Șupeală și altor șapte persoane, pentru spălare de bani și delapidarea patrimoniul Asociației Salariaților din cadrul SNP Petrom SA, prejudiciul fiind estimat la aproximativ 12 milioane de euro.
Vîntu este judecat și în dosarul privind devalizarea Fondului Național de Investiții (FNI), fiind acuzat de spălare de bani și instigare la delapidare.