Vrăjitoarea Vanessa a fost eliberată din arest. Ea este acuzată că a escrocat-o și șantajat-o pe Oana Zăvoranu

Curtea de Apel București a decis, joi, eliberarea din arest a Roxanei Lider, cunoscută ca vrăjitoarea Vanessa, în dosarul în care este acuzată că a escrocat-o și șantajat-o pe Oana Zăvoranu.

Vrăjitoara „Vanessa” a cerut în 13 septembrie, la Tribunalul Ilfov, înlocuirea măsurii arestării preventive cu interdicția de a părăsi localitatea. Instanța a respins cererea Roxanei Lider, decizia fiind contestată la Curtea de Apel București, care a judecat miercuri recursul.

Judecătorii Curții de Apel București au admis, joi, cererea Roxanei Lider și au dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu interdicția de a părăsi localitatea Chitila, unde aceasta are domiciliul. Decizia instanței este definitivă, astfel că Roxana Lider va fi cercetată în libertate.

Mincă Rada, cunoscută ca vrăjitoarea Melissa, Sava Craiff Buzea și Ion Constantin vor fi judecați în continuare în arest.

Cei patru au fost trimiși în judecată în luna mai, în stare de arest, pentru escrocarea și șantajarea Oanei Zăvoranu. Alături de aceștia sunt judecate alte șapte persoane, între care și denunțătorul fostului procuror Maximilian Bălășescu, acuzat de corupție.

Procurorul învestit inițial cu soluționarea cazului vrăjitoarelor, Maximilian Bălășescu, a fost arestat, în 1 februarie, fiind acuzat că a cerut mită 300.000 de euro pentru a închide dosarul.

După arestarea anchetatorului, cazul vrăjitoarelor a fost predat altor procurori ai Parchetului de pe lângă Tribunalul Ilfov, care au finalizat cercetările și au dispus trimiterea în judecată a Roxanei Lider, pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și șantaj în formă continuată, Radei Mincă, pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, șantaj și instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, a lui Sava Craiff Buzea, zis Manix, pentru complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, și a lui Ion Constantin, zis Șonot sau Șoni, pentru complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și șantaj în formă continuată.

În același dosar au fost trimiși în judecată Ștefan Mincă, zis Rosovelt, Ștefan Ionuț Voicu, zis Fane, Elena Ștefan, toți pentru complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, și Remus Mincă, zis Nat, arestat în altă cauză, pentru instigare la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.

Procurorii l-au trimis în judecată în această cauză și pe Sebastian Dobrescu, zis Sebi, cel care l-a denunțat pe procurorul Maximilian Bălășescu de la Parchetul Ilfov, demersul conducând la arestarea și trimiterea în judecată a anchetatorului pentru fapte de corupție. În procesul vrăjitoarelor, Dobrescu va fi judecat pentru complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.

Potrivit procurorilor, inculpații, aflați în complicitate, își atrăgeau victimele printr-un plan minuțios elaborat, utilizând două metode de racolare a acestora. Astfel, Rada Mincă și Roxana Lider își făceau publicitate în mass-media, unde se prezentau ca „vrăjitoare” sau „clarvăzătoare”, arătându-și disponibilitatea unor așa-zise consultații în urma cărora erau contactate de către victime.

De asemenea, prin monitorizarea mass-media, Mincă și Lider identificau persoane publice, cu mare potențial financiar, care se găseau în diferite situații defavorabile (în general în conflict cu alte persoane publice) „și le creau acestora falsa reprezentare că problemele au fost generate de practicile oculte inițiate de ele”, au arătat procurorii în rechizitoriul trimis instanței.

Prin aceste metode, vrăjitoarele Vanessa și Melissa luau legătura cu victimele, cărora le solicitau la început, pentru inițierea ritualului, diverse bunuri sau obiecte precum articole personale de îmbrăcăminte, păpuși, piroane, cuțite, iconițe, miere de albine. Ulterior, pentru desfășurarea ritualului care se prelungea în timp sub diferite pretexte, acestea cereau bijuterii sau autoturisme și sume de bani din ce în ce mai mari.

Potrivit procurorilor, Oana Zăvoranu a fost determinată de către inculpați să încheie mai multe contracte de vânzare a unor bunuri mobile și imobile sau contracte de împrumut cu garanție imobiliară, la un preț subevaluat în raport cu valoarea de piață a acestora, în realitate fiind vorba „cămătărie disimulată”.

Totodată, în perioada februarie – septembrie 2011, Oana Zăvoranu a fost deposedată de o serie de bunuri mobile și imobile și mai multe sume de bani și, ulterior, șantajată și amenințată de către inculpați, în condițiile în care aceștia se cunoșteau între ei, iar unii erau în relații de rudenie.

Dosarul este judecat de magistrații Tribunalului Ilfov.