Cristian Terheș, dezvăluiri despre rezoluția europeană care penaliza România pentru „Legea Fritz”. PNL s-ar fi speriat de reacția oamenilor și a cerut retragerea ei

Invitat la emisiunea „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu”, europarlamentarul Cristian Terheș face dezvăluiri în exclusivitate despre rezoluția europeană care viza România în cazul amendamentului Fritz. Europarlamentarul susține că, după informațiile apărute în presă potrivit cărora Ilie Bolojan și Oana Țoiu ar fi discutat la Bruxelles, Partidul Național Liberal s-ar fi speriat de reacția oamenilor. Acesta a relatat că PNL i-ar fi convins pe europarlamentarii din propriul grup să își schimbe poziția și să nu mai susțină rezoluția împotriva României.

Europarlamentarul este de părere că „ne-a trecut glonțul pe lângă ureche” și susține că, dacă rezoluția ar fi fost adoptată, România ar fi riscat să piardă cele 770 de milioane de euro din PNRR. După ce grupurile PPE și Renew i-au trimis o scrisoare Ursulei von der Leyen, Comisia Europeană a răspuns și a cerut explicații cu privire la amendamentul Fritz. Urmărește emisiunea live aici.

„Grupul Renew, din care face parte USR, a spus că susține o astfel de rezoluție. Și grupul PPE a spus că susține o astfel de rezoluție, plus grupurile Verzilor și Stângii Comuniste și cutare.

Doar că, în momentul în care știrea a devenit publică ieri, și aici trebuie să apreciez presa din România, care a vorbit pe larg ieri, mai ales ieri după-amiază, despre această rezoluție, cred că cei de la PNL, facțiunea Bolojan, s-au speriat de reacțiile negative și au reușit să-și convingă propriul grup, pe care înainte îl convinseseră să susțină rezoluția, să-și schimbe poziția și să spună că nu mai susțin o rezoluție împotriva României. În felul acesta, nu mai au o majoritate. Dar vă spun eu, glonțul a trecut pe lângă ureche, datorită mâinii românești”, a declarat europarlamentarul Cristian Terheș.

„Amendamentul Fritz” a pus România în fața unei noi controverse la Bruxelles

Disputa privind așa-numitul „amendament Fritz” a ajuns la Bruxelles după adoptarea noii Legi a integrității. Miza este importantă pentru România, deoarece noua lege face parte din Jalonul 431 din PNRR, iar suma aferentă acestui jalon este de 770 de milioane de euro.

Pe 24 august, Manfred Weber, liderul grupului Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European, și Valérie Hayer, lidera grupului Renew Europe, i-au trimis o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Cei doi au cerut Comisiei Europene să verifice noua lege a integrității și să se asigure că plata celor 770 de milioane de euro respectă regulile europene, principiile statului de drept, drepturile omului și recomandările Comisiei de la Veneția.

Weber și Hayer au atras atenția în special asupra prevederii care îl poate afecta pe Dominic Fritz. Cei doi au susținut că legea ridică probleme legate de aplicarea unor prevederi noi în cazul unor situații mai vechi și de drepturile unui cetățean al Uniunii Europene ales într-o funcție publică într-un alt stat membru. În scrisoare, liderii PPE și Renew au avertizat că plata celor 770 de milioane de euro ar putea contribui, chiar fără această intenție, la încălcarea principiilor statului de drept în România.

Comisia Europeană a confirmat primirea scrisorii și a precizat că noua lege privind integritatea va fi analizată în cadrul celei de-a șasea și ultimei cereri de plată din PNRR. La acel moment, România nu depusese încă această cerere.

Comisia Europeană cere explicații României

La începutul lunii septembrie, Comisia Europeană a cerut României explicații suplimentare despre noua Lege a integrității, în special despre prevederea asociată cu Dominic Fritz.

Bruxelles-ul vrea să afle cum se aplică noua prevedere în cazul unor situații și decizii care au apărut înainte ca legea să intre în vigoare. Comisia Europeană cere și explicații despre respectarea unor reguli precum siguranța juridică, proporționalitatea și interdicția aplicării retroactive a legii.

România are la dispoziție două săptămâni pentru a răspunde întrebărilor Comisiei Europene. Important este că Bruxelles-ul nu a anunțat că România pierde în acest moment cele 770 de milioane de euro. Comisia Europeană a precizat că legea va fi verificată în cadrul ultimei cereri de plată din PNRR.

În Parlamentul European a existat, în paralel, un demers pentru o posibilă rezoluție privind situația din România. Grupul Renew Europe a încercat să obțină sprijinul celorlalte grupuri politice pentru o astfel de rezoluție. Demersul nu a ajuns însă la un vot în plen.

PPE nu a mai susținut inițiativa, iar fără sprijinul celui mai mare grup politic din Parlamentul European nu s-a format majoritatea necesară pentru adoptarea rezoluției. Prin urmare, în acest moment nu există o rezoluție adoptată de Parlamentul European împotriva României pe această temă.

Ce au făcut Bolojan și Oana Țoiu la Bruxelles

În aceeași perioadă, premierul Ilie Bolojan și ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, au discutat cu Michael McGrath, comisarul european pentru Justiție, despre noua Lege a integrității.

Guvernul României a confirmat întâlnirea și a transmis că Ilie Bolojan și Oana Țoiu au cerut Comisiei Europene să grăbească verificarea legii ANI în raport cu regulile europene. Discuția a avut loc într-o întâlnire tehnică, în format hibrid, cu Michael McGrath și directori de specialitate din cadrul Comisiei Europene.

Guvernul României a respins categoric informațiile potrivit cărora România ar fi cerut sau ar fi sugerat tăierea fondurilor europene. Guvernul spune că obiectivul său este ca România să primească integral cele 770 de milioane de euro. Potrivit Guvernului României, verificarea oficială a Jalonului 431 va avea loc după depunerea celei de-a șasea cereri de plată din PNRR, prevăzută pentru luna octombrie. Guvernul vrea însă ca verificarea legii să fie făcută cât mai repede. Astfel, dacă Bruxelles-ul găsește probleme, România ar putea modifica legea înainte de evaluarea oficială a jalonului.