Curentul electric, marea problemă a țării. Cum poate pierde România miliarde de euro din industria AI pentru că nu produce suficientă electricitate

România are șansa de a deveni un hub regional pentru inteligență artificială și supercomputing, cu investiții de miliarde de euro în infrastructură. Însă aceeași oportunitate poate fi pierdută dacă rețeaua electrică nu este modernizată suficient de repede ca să susțină explozia consumului generată de centrele de date.

Investiții de miliarde în infrastructura AI

Interesul investitorilor este deja vizibil. Investițiile străine directe au ajuns la 8,1 miliarde de euro în 2025, potrivit EY Attractiveness Survey Romania 2026. În infrastructura AI sunt pregătite proiecte majore. Accelerated Infrastructure Capital și ClusterPower (AI Zone) dezvoltă un proiect de centre de date cu o capacitate de până la 800 MW, în timp ce Black Sea AI Gigafactory este estimată la peste 5 miliarde de euro. Pentru toate aceste proiecte, România dispune și de o bază importantă de specialiști: aproximativ 207.800 de profesioniști ICT, iar sectorul software este estimat la 13,6 miliarde de euro.

Rețeaua electrică poate deveni blocajul

Problema este că centrele de date de sute de megawați nu pot fi construite fără infrastructură energetică adecvată. Proiectul AI Zone de 800 MW ar necesita singur o capacitate de alimentare de opt ori mai mare decât întreaga capacitate instalată în prezent în centrele de date private din România, estimată la aproximativ 100 MW. Iar problema nu este doar creșterea producției: într-un scenariu oficial moderat, România are deja un deficit de producție de circa 1.120 MW la vârful de consum, care ajunge la aproximativ 1.600 MW dacă este inclusă rezerva necesară pentru funcționarea sigură a sistemului. Proiectele de peste 100 MW presupun extinderea rețelei, stații de transformare, capacități de stocare și acces predictibil la energie.

România are un avantaj prin mixul energetic în care hidroenergia, energia nucleară, eoliană și solară ocupă o pondere importantă. Însă capacitatea rețelei de transport și ritmul în care aceasta poate fi modernizată pot deveni decisive pentru investitori. Dacă proiectele nu pot fi conectate la timp, România riscă să piardă investițiile în favoarea altor piețe din regiune.

Fereastra de oportunitate este limitată

Presiunea este cu atât mai mare cu cât cererea pentru infrastructura AI crește rapid. România trebuie să folosească următorii ani pentru a-și extinde rețeaua și pentru a crea condiții administrative și energetice competitive. În același timp, există un al doilea paradox: România are o industrie IT puternică, dar se află pe ultimul loc în UE în European Innovation Scoreboard 2026, cu 41,8% din media europeană.

Riscăm să rămânem doar furnizori de outsourcing

Pentru a transforma investițiile în centre de date într-un avantaj economic real, România trebuie să investească simultan în energie, cercetare și dezvoltare și în infrastructura digitală. În caz contrar, țara poate atrage serverele, betoanele și cablurile, dar nu și valoarea adăugată din jurul lor. Iar aceasta este miza reală a momentului: România poate deveni un pol european al AI, dar, dacă rețeaua electrică și ecosistemul de inovare nu țin pasul, riscă să piardă această oportunitate și să rămână în principal un furnizor de outsourcing.