România își extinde „autostrăzile” energetice până în 2035: interconectarea a ajuns la 18,5%, peste ținta UE. Blocaje lângă Bulgaria și Ungaria

România pregătește 117 investiții majore în rețeaua electrică până în 2035. Deși interconectarea a ajuns la 18,5%, peste ținta UE, există încă limitări ale schimburilor de electricitate cu Bulgaria și Ungaria. ANRE cere Transelectrica să accelereze lucrările.

România pregătește o extindere masivă a „autostrăzilor” sale pentru electricitate în următorul deceniu, într-un moment în care producția regenerabilă crește, iar capacitatea de a muta rapid energia între regiuni și peste granițe devine esențială pentru securitatea sistemului.

Planul aprobat de ANRE pentru perioada 2026-2035 cuprinde 117 lucrări în rețeaua națională de transport, dar autoritatea avertizează că există încă blocaje care limitează schimburile efective de electricitate cu Bulgaria și Ungaria. Transelectrica are acum 30 de zile pentru a prezenta un program de accelerare a proiectelor de interconectare rămase în urmă.

Gândul de Vreme Vremea se schimbă radical în România. Cod portocaliu de caniculă, apoi vin furtunile. Care sunt zonele vizate

11:09

FLASH NEWS Tennessee se pregătește să execute prima femeie din ultimii 207 ani. Cazul Christa Pike reaprinde controversele despre traumele copilăriei

11:04

Nou record de consum de energie în România, în plină alertă. A trecut de pragul de 8.000 MW, marți seară

Investițiile acoperă mai multe componente esențiale ale infrastructurii energetice: modernizarea liniilor și stațiilor electrice, extinderea capacității de transport, digitalizarea sistemului și dezvoltarea legăturilor cu rețelele statelor vecine.

Unul dintre obiectivele strategice este și închiderea inelului național de 400 kV, infrastructură importantă pentru creșterea siguranței și flexibilității sistemului energetic. Extinderea rețelei devine cu atât mai importantă cu cât România trebuie să integreze cantități tot mai mari de energie produse de parcurile eoliene și fotovoltaice, precum și noi capacități de stocare.

O rețea insuficient dezvoltată poate transforma chiar și existența unei producții abundente într-o problemă: energia trebuie să poată ajunge din regiunile în care este produsă către marile centre de consum sau către frontiere, atunci când există posibilitatea exportului.

România a trecut de ținta UE de 15%, dar persistă blocajele la frontieră

Datele din plan scot în evidență o situație care poate părea contradictorie la prima vedere. În 2024, gradul de interconectare al sistemului electric românesc a ajuns la 18,5%, depășind ținta europeană de 15%. Acest indicator exprimă capacitatea de schimb transfrontalier în raport cu puterea de producție instalată în România.

Depășirea pragului european nu înseamnă însă că întreaga infrastructură disponibilă la frontieră poate fi utilizată fără restricții pentru tranzacțiile de energie. Monitorizările realizate în 2025 arată că România nu a îndeplinit integral, la granițele cu Bulgaria și Ungaria, un alt obiectiv european important: punerea la dispoziția schimburilor transfrontaliere a cel puțin 70% din capacitatea elementelor critice ale rețelei.

Cele două procente măsoară, așadar, lucruri diferite.

România poate avea suficiente conexiuni fizice cu sistemele energetice ale vecinilor pentru a depăși pragul general de 15%, dar congestiile și limitările tehnice din interiorul rețelei pot împiedica utilizarea la maximum a acestor legături. În practică, miza este cantitatea de electricitate care poate traversa efectiv frontiera atunci când România trebuie să importe rapid energie sau, dimpotrivă, dispune de un surplus pe care îl poate exporta.

ANRE vrea ca aceste limitări să fie reduse mai repede.

Hidroelectrica majorează prețul energiei pentru consumatorii casnici, pe fondul secetei și al scumpirilor din piață. Cât va costa un kilowatt-oră

Transelectrica trebuie să prezinte în maximum 30 de zile un program special pentru accelerarea lucrărilor de interconectare care nu au fost finalizate. Autoritatea de reglementare nu se va limita la solicitarea documentului. Aplicarea măsurilor prevăzute în program urmează să fie verificată trimestrial.

Printre soluțiile cerute se numără tehnologii care permit utilizarea mai eficientă a infrastructurii deja existente. Una dintre acestea este determinarea dinamică a capacității de transport, prin care limitele liniilor pot fi stabilite mai precis în funcție de condițiile reale de funcționare.

O altă soluție presupune utilizarea unor conductoare capabile să opereze la temperaturi mai ridicate, ceea ce poate permite transportarea unei cantități mai mari de energie fără construirea imediată a unor trasee complet noi.

„Obiectivul nostru nu trebuie să fie doar atingerea țintelor europene, ci să avem cât mai multă capacitate de schimb transfrontalier”, a declarat George Niculescu, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei.

De ce devin cruciale „autostrăzile” energetice spre Bulgaria și Ungaria

O capacitate mai mare de schimb cu statele vecine oferă României flexibilitate în momentele dificile pentru sistemul energetic. Atunci când consumul intern crește puternic, producția scade sau apar avarii, România poate avea nevoie temporar de importuri suplimentare.

Interconectările mai puternice permit aducerea unei cantități mai mari de electricitate din sistemele vecine și pot contribui astfel la echilibrarea rețelei. Ele funcționează însă și în sens invers.

De asemenea, în perioadele în care producția internă depășește necesarul de consum, România poate exporta mai ușor energia disponibilă, inclusiv electricitatea produsă de noile parcuri eoliene și fotovoltaice.

O infrastructură transfrontalieră mai puternică nu presupune, prin ea însăși, creșterea permanentă a dependenței de importuri. Ea oferă sistemului mai multe opțiuni atât pentru import, cât și pentru export și o rezervă suplimentară de flexibilitate în perioadele critice.

Planul pentru 2026–2035 urmărește în paralel reducerea congestiilor din interiorul țării și creșterea capacității de a transporta electricitatea din zonele cu producție ridicată către regiunile cu un consum important.

Opt dintre proiectele incluse în plan au statut european. Printre acestea se numără dezvoltarea interconectării România–Ungaria, dar și proiectul de rețea inteligentă CARMEN, destinat introducerii unor tehnologii avansate pentru automatizarea infrastructurii și gestionarea mai eficientă a fluxurilor de electricitate, potrivit economic.bg citat de Rador România.