Europa se luptă în secret pentru banii Chinei. Germania, Ungaria, Polonia, Grecia și Țările Nordice, în umbra investițiilor chineze. România este – din nou -„inexistentă”

Între anii 2000 și 2023, Republica Populară Chineză a acordat împrumuturi și granturi în valoare de 2,2 trilioane de dolari către 200 de țări, informează un raport al AidData, un institut de cercetare american cu sediul la Universitatea William și Mary.

Printre cei mai mari beneficiari de capital chinezesc au fost Statele Unite (202 miliarde de dolari), Rusia (172 miliarde de dolari) și Venezuela (106 miliarde de dolari).

În Europa, cei mai mari beneficiari au fost Regatul Unit (60 miliarde de dolari), Elveția (41 miliarde de dolari) și Germania (33,4 miliarde de dolari).

România este aproape „inexistentă” pentru investitorii chinezi din cauza birocrației și a unei tabere din clasa politică, preocupată să critice foști premieri PSD care au relații de prietenie cu China și participă la paradele de la Beijing.

Pe 28 noiembrie 2025, președintele României Nicușor Dan i-a transmis noului ambasador chinez la București, cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare:  „China este un partener important pentru România”.

La investiții chineze, Polonia este în urma Ungariei și Belarusului

În Europa de Est, Polonia a primit doar 1,8 miliarde de dolari în această perioadă, mult în urma Ungariei (10,8 miliarde de dolari) și Belarusului (12 miliarde de dolari) care au relații diplomatice mai întărite cu regimul de la Beijing, informează Business Insider .

În Grecia, investitorii imobiliari chinezi fac din Atena un adevărat „smart city”. Grecia s-a bucurat de o recuperare economică remarcabilă după ce a fost în pragul falimentului în urmă cu un deceniu.

Sunt însă țări UE care vor să țină China la distanță și au înăsprit regulile privind licitațiile pentru porturi și căi ferate, pe fondul temerilor că infrastructura cheie ar putea fi controlată de entități externe, precum  Suedia. În Norvegia s-a descoperit că noile autobuze chinezești sunt controlate de la distanță cu un „SIM românesc”.

China împrumută pentru a deveni cea mai mare putere economică a lumii

China își direcționează resursele acolo unde își poate consolida poziția internațională de potențială superputere economică, chiar și în țări care concurează deschis – precum SUA care i-au declarat război comercial. Bradley Parks, directorul AidData și autorul principal al raportului, subliniază că strategia „geoeconomică” a Chinei se concentrează pe sprijinirea companiilor autohtone pentru obținerea de puncte de sprijin cheie în sectoare sensibile din străinătate. 

Într-un interviu acordat Agenției Poloneze de Presă (PAP), el a explicat că acest lucru implică controlul accesului la resursele minerale, dezvoltarea oportunităților de export și achiziționarea de active de înaltă tehnologie. Potrivit lui Parks, majoritatea împrumuturilor acordate țărilor bogate merg către companii de infrastructură critică, cum ar fi producătorii de semiconductori.

China consideră Polonia drept un „concurent în industrie”

Michał Bogusz de la OSW subliniază că Polonia nu a fost până acum un beneficiar semnificativ al fondurilor chineze. Elitele de la Beijing consideră Polonia drept un concurent în industrie. El adaugă că China investește acolo unde banii ei nu pot concura cu afacerile interne.

„Polonia, fiind o țară cu o bază industrială puternică, concurează cu companiile chineze în lanțurile de aprovizionare globale”, notează analistul. 

Bradley Parks subliniază că valoarea împrumuturilor chineze acordate unei anumite țări depinde adesea de mecanisme de control al fluxului de capital străin. Prin introducerea unor reglementări robuste privind infrastructura critică, Polonia limitează oportunitățile pentru investițiile chineze în aceste sectoare.

China este interesată de Polonia

Prin comparație, Belarus nu implementează astfel de bariere. Experții care au declarat pentru Agenția Poloneză de Presă (PAP) subliniază însă că sumele mai mici ale împrumuturilor nu înseamnă că China este dezinteresată de Polonia. Bogusz subliniază că polonezii încă mai au timp să devină conștienți de amenințările reprezentate de expansiunea economică și a serviciilor secrete chineze, care abia încep să fie observate la Varșovia. 

El consideră că investițiile chineze ar putea duce la eliminarea producției locale și a concurenței.

„Companiile chineze nu investesc în Polonia pentru a introduce noi tehnologii sau pentru a construi fabrici competitive. Scopul lor este de a achiziționa mărci și rețele de distribuție, apoi de a muta producția în China”, explică Bogusz.

Totuși, polonezii cumpără cu entuziasm mașini „made in China”

Un exemplu ar fi achiziționarea unui producător polonez de biciclete, unde în loc să se extindă producția locală, piesele ar fi importate din China, iar doar asamblarea ar avea loc în Polonia. Expertul subliniază importul tot mai mare de mașini chinezești în Polonia. În opinia sa, „subminează” industria auto internă, care este legată de lanțurile de aprovizionare europene.

„Polonezii cumpără cu entuziasm mașini chinezești, fără să realizeze impactul serios pe care îl are acest lucru asupra economiei și locurilor de muncă din Polonia”, notează Bogusz.

Lipsa de conștientizare a amenințărilor reprezentate de expansiunea economică și a serviciilor de informații chineze ar putea duce la o creștere a propagandei și dezinformării chineze în Polonia.

„China este din ce în ce mai prezentă în țara noastră, deși la o scară mai mică decât în ​​Regatul Unit. Cu toate acestea, acumulează rapid experiență”, avertizează Bogusz. 

Implicarea Chinei în economia României – foarte scăzută în raport cu alte țări din UE

În 2025, China nu mai înseamnă magazinele de haine de la „Dragonul Roșu” și restaurante care servesc tăiței și creveți. Investițiile chinezești au devenit fundamentale pentru stilul de viață modern.

În septembrie 2025,  compania chinezească Pinggao, lider global în producția de izolatori și echipamente de înaltă tensiune, a decis să deschidă în România o unitate de producție de materiale de izolare pentru transformatoare electrice, scrie Profit.ro.

Compania, parte a grupului China Electric Equipment Group Co.,  ar urma să deschidă să amplaseze fabrica în  Parcul Industrial Tileagd (Oradea) printr-o investiție de 35 de milioane de euro. Potrivit „Curs de Guvernare”, China este cel mai mare investitor asiatic în România după ce a depășit Coreea de Sud, Japonia și Emiratele Arabe Unite.

Top companii chineze care investesc în România

Printre companiile chineze care activează în China sunt:

1. Huawei (producător global de telefoane mobile, prezent în România din 2003, cu 6.000 de locuri de muncă: 2.200 pe piața locală, 4.000 în rețeaua de parteneri de afaceri):
2. Eurosport DHS – producător german-chinez de biciclete – fabrica deschisă la Deva din 2006, cu 177 de angajați;
3. ZTE – producător de echipamente pentru telecomunicații, fibră optică, internet, date, telefoane mobile, tablete sau software de telecomunicații – ZTE România SRL a fost înființată în 2007, cu 12 angajați și o cifră de afaceri de peste 79 milioane de lei în 2023, potrivit Curs de Guvernare;
4. Honest General Trading – distribuitor de echipamente, unelte manuale sau electrice, accesorii pentru bricolaj, construcții, instalații sanitare, grădinărit, materiale electrotehnice, instrumente de măsurat, având centre de distribuție în Bucureștim Iași, Timișoara, Cluj-Napoca, Brașov, Constanța, Craiova și Brăila, cu 45 de agenți de vânzări și 100 de autovehicule pentru livrarea comenzilor. Parteneri: Hornbach, Leroy Merlin, Brico Depot, Kaufland, Auchan, Carrefour. De asemeena, dispune de echipe de tehnicieni specializați în servicii de reparații și întreținere.
5. China Tobacco International Europe Company  – fabrica de produse din tutun din comuna Pârscov – Buzău
6. Contex Digital Electronic – repararea aparatelor electrocasnice de uz casnic
7. Haida – producător de anvelope pentru mașini – Haida Rubber & Plastis România SRL.
8. Tencent – Pe 30 octombrie, Profit.ro a scris că eMAG a semnat un parteneriat strategic cu Tencent Cloud, o divizie a gigantului chinez de tehnologie Tencent. Scopul: integrarea serviciilor de cloud și AI dezvoltate de chinezi pe platformele de e-comerț.  Directorul executiv al eMAG, Tudor Manea, a dat asigurări că datele clienților români rămân „sigure”. Nu există riscul să ajungă pe serverele Tencent din China.
9. TikTok – în ciuda controverselor de după anularea alegerilor prezidențiale din 2024 după ancheta privind campania fostului candidat Călin Georgescu pe platforma de socializare, Tik Tok Information Technologies Limited, cu sediul în Regatul Unit, una dintre subsidiarele companiei-mamă ByteDance  din China, a înființat o sucursală „Tik Tok România”, cu un capital social de 5.000 de lei, a scris Economica.net.

• Sursa Foto: Shutterstock
• Autorul recomandă: Călin Popesc-Tăriceanu: „România este în ultima vreme OCOLITĂ de investițiile din China, în timp ce Ungaria se bucură de acestea”