Marea întrebare despre Univers: când a început timpul? Majoritatea fizicienilor susțin că nu odată cu Big Bang-ul, potrivit unui studiu recent. Ce argumente au

Un sondaj realizat în rândul a peste 1.600 de fizicieni arată că există diferențe importante de opinie cu privire la unele dintre cele mai mari întrebări despre Univers. Majoritatea participanților nu consideră că Big Bang-ul reprezintă neapărat începutul timpului, iar alte teorii despre materia întunecată, inflația cosmică și legătura dintre gravitație și fizica cuantică au primit răspunsuri mult mai împărțite.

Peste 1.600 de fizicieni au răspuns la sondaj

În 2025, cercetătorii au lansat un sondaj intitulat „Marile Mistere în Fizică”. Chestionarul a fost deschis tuturor persoanelor interesate, însă răspunsurile celor care s-au identificat drept fizicieni au fost analizate separat.

Cercetătorii au urmărit să identifice domeniile în care există cel mai mare acord, dar și cele în care opiniile oamenilor de știință sunt puternic împărțite. După analizarea răspunsurilor oferite de peste 1.600 de fizicieni, autorii sondajului și-au publicat principalele concluzii la începutul acestui an.

Rezultatele arată că există dezacorduri chiar și în cazul unor teorii care încearcă să explice cele mai fundamentale procese ale Universului.

Majoritatea fizicienilor nu consideră Big Bang-ul începutul timpului

Una dintre cele mai importante concluzii ale sondajului se referă la Big Bang. Aproximativ 68% dintre fizicienii participanți nu consideră că acesta a marcat neapărat începutul timpului. O parte din această confuzie vine din felul în care Big Bang-ul este prezentat de multe ori în cultura populară.

Teoria Big Bang explică modul în care Universul a evoluat dintr-o stare foarte fierbinte și foarte densă. În urmă cu aproximativ 13,8 miliarde de ani, Universul a început să se extindă, iar pe măsură ce s-a extins, s-a și răcit. În timp, s-au format particulele, atomii, stelele și galaxiile.

Big Bang-ul nu a fost o explozie care a avut loc într-un anumit loc din spațiu. Este vorba despre extinderea Universului, care a început dintr-o stare extrem de fierbinte și densă.

Doar 51% dintre fizicieni susțin teoria inflației cosmice

O altă întrebare a sondajului a vizat perioada imediat următoare Big Bang-ului. Doar 51% dintre fizicienii participanți au fost de acord că Universul a trecut atunci printr-o perioadă de expansiune extrem de rapidă, cunoscută drept inflație cosmică.

Inflația este teoria potrivit căreia Universul s-a extins într-un ritm extraordinar de rapid într-o perioadă foarte timpurie a existenței sale. Faptul că doar puțin peste jumătate dintre respondenți au susținut această explicație arată că nici în acest domeniu nu există un acord clar între cercetători.

Ce cred fizicienii despre materia întunecată

Opiniile devin și mai împărțite atunci când vine vorba despre materia întunecată, una dintre marile necunoscute ale cosmologiei moderne. Aproximativ 17% dintre participanții la sondaj consideră că materia întunecată este alcătuită din una sau mai multe particule care nu au fost încă descoperite.

Alți 12% consideră că fenomenul ar putea fi explicat prin modificarea teoriei gravitației. În același timp, aproximativ 21% dintre fizicieni susțin că materia întunecată ar putea fi explicată printr-o combinație între aceste variante și alte teorii.

Cum ar putea fi explicată gravitația în fizica cuantică

Sondajul a analizat și problema integrării gravitației în fizica cuantică. În acest domeniu, teoriile propuse de cercetători diferă semnificativ.

Aproape 19% dintre participanți consideră că teoria corzilor este probabil cea mai bună metodă pentru a integra gravitația în fizica cuantică. Aproximativ 12% au indicat gravitația cuantică în buclă drept o posibilă alternativă.

În același timp, 18% dintre fizicieni sunt de părere că gravitația ar putea să nu poată fi integrată în fizica cuantică în forma în care este înțeleasă în prezent.

Lipsa unui consens nu înseamnă că fizica se află într-o criză

Autorii studiului subliniază că diferențele dintre răspunsurile fizicienilor nu înseamnă că domeniul se află într-o situație de criză sau că teoriile actuale nu au o bază științifică. Participanții la sondaj sunt cercetători care își bazează opiniile pe date, calcule și rezultate obținute prin metode științifice. Diferențele apar în special în domeniile în care dovezile disponibile nu sunt suficiente pentru a stabili o singură explicație.

„Consensul, sau absența acestuia, ne spune unde dovezile par a fi stabilite și unde cercetătorii văd încă loc pentru idei radical diferite”, a explicat Niayesh Afshordi, fizician la Universitatea din Waterloo și coautor al studiului.

Potrivit lui Afshordi, lipsa unui consens poate indica domeniile în care sunt necesare date suplimentare, teorii mai clare sau legături noi între diferite ramuri ale fizicii. Cercetătorul a subliniat și că știința nu stabilește adevărul printr-un vot majoritar. O teorie este susținută de dovezi care pot fi testate și verificate, nu de numărul cercetătorilor care sunt de acord cu ea.

„Ideea interesantă nu este că fizicienii sunt confuzi. Ci că frontiera este cu adevărat vie”, a adăugat Afshordi.

Sondajul arată astfel că unele dintre cele mai importante întrebări despre Univers rămân deschise, iar cercetătorii continuă să analizeze mai multe explicații pentru fenomene care nu au fost încă pe deplin înțelese.