INTERVIURILE GÂNDUL. Akhtar Badshah, unul dintre directorii Microsoft: Job-ul meu este să spun „nu” la fiecare cinci minute

Tinerii din România au aptitudini foarte bune în domeniul IT, însă trebuie sprijiniți pe partea de antreprenoriat pentru a contribui la dezvoltarea economiei și pentru a genera noi locuri de muncă, este de părere Akhtar Badshah, senior director la Microsoft pentru Citizenship and Public Affairs.

Într-un interviu acordat gândul, Badshah a vorbit despre potențialul specialiștilor IT din România, despre inițiativele de responsabilitate socială derulate de gigantul american, proiecte a căror valoare însumează peste 4,6 miliarde de dolari, dar și despre motivele care stau în spatele deciziei companiei de „a da înapoi societății”.

„Ceea ce mi se pare extrem de interesant în cazul României este că aveți tineri talentați, cu aptitudini tehnologice foarte bune, oameni care ies în evidență. Dacă îi putem ajuta pe aceștia să devină la rândul lor creatori de locuri de muncă atunci dăm înapoi comunității și societății românești, iar inovația poate duce la creșterea și dezvoltarea economiei”, a explicat Badshah, care coordonează programele Microsoft menite să sprijine comunități din circa 110 state.

Badshah: Job-ul meu este să spun „nu”

Întrebat ce presupune munca sa, Badshah ne-a mărturisit că „job-ul meu este să spun ”.

„Mie îmi revine responsabilitatea de a investi banii companiei, produsele, tehnologia și talentul companiei în comunitate astfel încât să-i putem împuternici să ajute la rândul lor. Munca este antrenantă și există multe provocări. Cea mai importantă parte a muncii mele este să spun . O dată la cinci minute trebuie să refuz pe cineva”, a explicat el. Aceasta pentru că, de cele mai multe ori, solicitările ajunse pe biroul său depășesc posibilitățile companiei și nu corespund obiectivelor care se referă, anul acesta, la sprijinirea tinerilor prin programe și inițiative de formare a unor abilități IT și antreprenoriale.

„Dacă cineva vine la mine și-mi spune … Da, este vorba despre persoane tinere, dar aceasta nu este aria noastră de interes. Le putem propune niște soluții de a accesa ajutor pentru obținerea de tehnologie și software”, susține directorul Microsoft.

Pe de altă parte, dacă un angajat al companiei decide să doneze bani unei fundații care nu întrunește criteriile Microsoft, „noi vom egala suma, în limita a 12.000 de dolari”, a subliniat el. Circa 80.000 de organizații non-profit au fost finanțate la nivel mondial de angajați ai gigantului IT și implicit și de companie.

În ceea ce privește eforturile producătorului american de software pentru sprijinirea tinerilor din România, reprezentanții companiei au precizat pentru că au fost investiți peste un milion de dolari în tehnologie, anul acesta fiind vorba despre un grant în valoare de 100.000 de dolari, suma maximă alocată pentru ONG-urile din Europa în runda de granturi acordate în primăvara anului 2012.

Cum funcționează „caracatița filantropică” a Microsoft

Microsoft lucrează în parteneriat cu fundații și organzații non-profit din fiecare stat în parte. Companiile locale vin cu propuneri de proiecte. Dacă sunt acceptate, li se acordă finanțarea, după care apar pe „harta impactului local”, o platformă online care permite Microsoft monitorizarea activității partenerilor locali.

Badshah susține că ONG-urile trebuie să știe să-și vândă ideea, dar și să fie atente la tipul de proiecte care se mulează pe obiectivele de finanțare ale companiei de la care speră să obțină bani. „Să-ți vinzi ideea este o parte importantă a vieții. Chiar și când e vorba despre soția ta. În fiecare zi, altfel nu poți face nimic”, a glumit directorul Microsoft.

Din calculele companiei reiese că fiecare dolar donat de Microsoft este multiplicat de trei sau de patru ori de alte companii care se implică în proiect după ce gigantul american girează inițiativa. „De fiecare dată când Microsoft investește un dolar într-un proiect, acel proiect atrage de trei sau de patru ori mai mulți bani. Deci chiar dacă noi am investit doar 100.000 de dolari, valoarea proiectului poate fi de jumătate de milion de dolari și impactul poate fi mai mare”, a precizat Badshah.

Calea de 4-5 ani care începe la training și se termină la angajarea la Microsoft

Munca de responsabilitate socială, mai exact, proiectele de susținere a tinerilor cu aptitudini informatice este un bun prilej de recrutare, a confirmat Badshah. Întrebat dacă tinerii implicați în proiectele Microsoft au oportunitatea a lucra într-o zi pentru gigantul IT, Badshah a subliniat că „de la un training pe care tu îl faci astăzi până la a fi angajat la Microsoft sau a deveni client Microsoft pot trece 4-5 ani”.

Badshah susține totuși că pe termen scurt și mediu, inițiativele Microsoft vizează crearea de oportunități pentru tineri, indiferent de aria de specialitate pe care aceștia o aleg ulterior.

„Rata șomajului în România este de 7%, în rândul tinerilor este de 24%. În Spania este 50%, în SUA este 18%. Sunt puține state unde nu există această problemă a șomajului. Pentru noi este importantă oportunitatea de a-i ajuta pe tinerii talentați să contribuie la economie, să ajute la dezvoltarea unui mediu de afaceri mai profesionist ceea ce ne ajută în final și pe noi. Da, unii vor fi angajați de Microsoft, dar nu toți”, a subliniat Badshah.

Totodată, directorul Microsoft a subliniat că aptitudinile IT sunt necesare pentru circa 70-80% dintre locurile de muncă existente în prezent pe piață. „Dacă nu ai așa ceva nu poți nici măcar să lucrezi la recepția unui hotel”, a precizat el.