Pe cine va pune Băsescu premier

Dincolo de incoerența mesajelor transmise de liderii USL, în ceea ce privește coabitarea premierului cu președintele, este foarte posibil ca Traian Băsescu să-l numească pe Victor Ponta, premier. Semnalele primite de președinte, atât din State cât și din Europa, nu-i lasă loc de jocuri și interpretări. Pe de altă parte, nici Traian Băsescu nu are, până la urmă, psihologia unui sinucigaș. Indiferent dacă textul art. 85 și 103 din Constituția României, cu privire la numirea premierului, sună ambiguu: „Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru”, respectiv, „Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament…”, nu-l poți numi premier, cu forța, pe Călin Popescu Tăriceanu ori pe Mihai Tănăsescu – dacă USL îl vrea pe Ponta -, speculând echivocul textului constituțional, dar respectând, totodată, votul electoratului.

Ar fi absurd și neproductiv să tragi gloanțe-n văzduh doar ca să spargi norii și să le dai apă la moară adversarilor politici.

Este evident că președintele joacă electoral, iar Ponta, deși mai tânăr decât Antonescu, răspunde cu aceeași monedă.

SPORT Novak Djokovic, surprins la plimbare noaptea în Belgrad, fără gardă de corp. Ce făcea campionul mondial la tenis când a fost filmat

23:51

TRAGEDIE Caz uluitor. Medicii au pus moartea unei fetițe pe seama iPadului

22:50

Președintele spune: „Nu voi numi un premier care nu are în vedere interesele României”, iar Ponta răspunde: „Pentru a putea coabita cu președintele în funcție, sunt gata să fac compromisul de a negocia cu acesta revizuirea Constituției”. Absolut logic, atâta timp cât o atare modificare nu se poate face decât cu votul a două treimi dintre parlamentarii fiecărei camere sau cu trei pătrimi dintre aleși în plenul camerelor reunite. Și cine ar putea garanta o astfel de negociere cu parlamentarii ARD, dacă nu chiar Traian Băsescu?!

Aflat doar în preajma acestui dialog dezvoltat în logica negocierii politice și nu în fluxul său, Antonescu apare, din când în când, pe sticlă, și agită marota suspendării președintelui. Dă ordine, ultimatumuri, transmite Europei că protestele-i vor fi-n zadar. „Situația va fi foarte clară pentru toată lumea, indiferent de care ar fi reacțiile, noi tot asta avem de de făcut”, anunță liderul liberal, plin de sine, și treaz la datorie, fără a-i trece, măcar o secundă, prin cap, că tocmai el și pretenția sa de a-l detrona imediat pe Băsescu pot deveni pietre de moară de picioarele viitorului guvern, la fel cum au fost legate și de picioarele actualului executiv.

Dialogul indirect dintre Ponta și Băsescu pe tema, foarte serioasă, a modificării Constituției, dezvoltă o perspectivă deloc neglijabilă asupra coabitării celor două instituții. Odată numit premier pentru următorii patru ani, Victor Ponta va avea toate motivele să-și joace mult mai relaxat partitura politică, cu atât mai mult cu cât va fi deja scăpat din lesa prea scurtă în care a fost ținut de Alianța PNL-PC (ACD), aproape opt luni, precum și de poziția ingrată de a absorbi toate criticile Europei, pe motiv de acțiuni împotriva statului de drept.

Va putea răspunde mult mai ferm pretențiilor îndrăznețe ale lui Antonescu vizavi de portofoliul Finanțelor și nu numai. Iar ultima sa grijă ar putea deveni tocmai suspendarea președintelui în funcție. Odată cu plecarea lui Băsescu de la Cotroceni, guvernul Ponta ar pierde implicit susținerea ARD în Parlament, negociată cu Băsescu, pe teme punctuale.

Rămâne de văzut ce va fi gata să sacrifice Victor Ponta – prietenia cu Antonescu, soarta viitorului guvern sau pe el însuși.

Sigur, asta dacă nu cumva USL va câștiga alegerile cu 80 la sută; sau dacă în loc de ARD, USL nu va „coabita” cu PP-DD.