MESAJE DE PAȘTE TRADIȚIONALE și URĂRI DE PAȘTE. Cultul morților în Sărbătorile de Paști

MESAJE DE PAȘTE sunt de multe ori singura modalitate în care oamenii își urează PAȘTE FERICIT la oraș. În mediul rural, însă, tradițiile sunt mult mai diversificate și bine împământenite. Iată ce TRADIȚII și OBICEIURI de PAȘTE există în zonele rurale.

Multe sunt obiceiurile, credințele și superstițiile de Paște la români. Dintre ele, unele sunt, însă, în mod special, demne de luat în seamă. Între acestea, în Săptămâna Patimilor, foarte interesante sunt obiceiurile legate de Cultul Morților – ritualurile funerare.

„În Joia Mare se merge la cimitir, se aprind lumânări pe mormintele îngrijite și pregătite dinainte. Se spune că în ziua asta, morții se întorc la noi, să vadă ce facem; iar noi le pregătim cadrul și rostul în care ei să simtă bine, și ca să stea împreună cu noi. Rămân aici 40 de zile; abia apoi, împreună cu Iisus Hristos, se înalță, se întorc la locurile lor” spune Paula Popoiu, director general al Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”.

MARIUS TUCĂ SHOW Gândul prezintă Best of Marius Tucă Show – vineri, 3 aprilie, de la ora 20.00

22:00

UTILE Puneți ibricul în mișcare. Cea mai bună băutură pentru o glicemie mai bună, potrivit nutriționiștilor

22:00

Astfel de sărbători se practică în toate zonele țării, doar că unii oameni merg la cimitir în Joia Mare, alții în Vinerea Mare, iar alții, după Paște. „Nu se merge la cimitir chiar în Ziua Învierii, dar se dau de pomană alimente rituale, imediat ce începe sărbătoarea pascală, duminică – ouă roșii și cozonac. Înainte de Paște se dau de pomană alimente de post. Se consideră, astfel, că sărbătoarea renașterii este și o comuniune între vii și morți” mai spune Paula Popoiu.

MESAJE DE PAȘTE. „Moșii de Joimari”

Se mai spune că, în această zi, morții se întorc pe la casele lor cele vechi, ca să stea acolo până în sâmbăta Rusaliilor ori până la Duminica Mare. De obicei, sufletele adastă la streașină, iar asta îi face pe ai casei să aprindă focuri în curte, ca morții să aibă lumină și căldură.

Foc se mai face la capul satului, în jurul sau în curtea bisericii, în special cu lemn de alun, adunat de copii.

Dacă pomana se face în Joia Mare, se dau colaci cu lumânări aprinse. Dimineața se împarte grâu fiert ori fasole, varză, cartofi sau orez cu prune, în vase noi. „Legea” spune că din prune mai trebuie păstrate, ca să le dai de leac la umflătura gingiilor.

Dacă omul are morți vechi, rude plecate demult, uitate, atunci se dă de pomană un colac numit „uitata”. Apoi se dă apă de pomană, iar ea se aruncă și peste mormânt. În alte zone, apa se duce le femeile bătrâne.

MESAJE DE PAȘTE. Paștele Blajinilor

Paștele Blajinilor este „Paștele morților”, ce se prăznuiește o dată pe an în Moldova de Rasarit, a doua zi după Duminica Tomii, a opta zi de la Paște, spune părintele Dimitrie Balaur.

Este cea mai însemnată zi dintre toate în care se pomenesc morții și li se dă de pomană. Singura zi în care se face pomenirea tuturor, în cimitir. Cea mai mare praznuire în cinstea celor adormiți și cel mai frumos obicei de felul ăsta.

Într-o astfel de zi, la Botoșani, bătrânii aveau obiceiul să dea de-a dura ouă roșii, în amintirea Blajinilor; în Bucovina oamenii mergeau să mănânce la padure ori pe câmp, la iarbă verde, și lăsau acolo, după masă, firimituri sau chiar bucăți de brânză ori carne, pentru a le ajunge și morților.

La cimitir, de Paștele Blajinilor, oamenii merg să pună flori pe morminte, și ca să dea de pomană ouă roșii, cozonac sau pască. Femeile aduc prosoape, ștergare ori batiste legate la lumânare, pe care le dăruiesc preotului care le citește pomelnicele.

Acum se pomenesc toți morții din neam, și numai cei cunoscuți.

MESAJE DE PAȘTE ȘI URĂRI DE PAȘTE de trimis prin SMS prietenilor, colegilor și familiei