Hassan Rowhani, un cleric moderat, președinte ales al Iranului

Singurul cleric dintre candidații la președinția Iranului, Hassan Rowhani (64 de ani), a câștigat detașat alegerile, din primul tur, cu 52,76 la sută. Următorul pe listă, Muhammad Baqer Qalibaf, primarul Tehranului, a obținut doar 16,31 la sută. Dintre 50,6 milioane de iranieni cu drept de vot, s-au prezentat la urne 31.107.205 alegători.

Cum se explică succesul zdrobitor al unui candidat care nu s-a aflat pe lista favoriților? Lecția alegerilor din 2009 i-a unit pe așa-zișii reformiști. În spatele lui Rowhani s-a adunat toată floarea Mișcării Verzi, în frunte cu foștii președinți  Akbar Hashemi Rafsanjani si Mohammad Khatami. În ce-i privește, așa-zișii conservatori și-au risipit voturile, neizbutind să se concentreze în jurul unui singur candidat, respectiv Qalibaf sau chiar Saeed Jalili, aflați săptâmâna trecută în topul sondajelor de opinie.

Hassan Rowhani e un personaj moderat, temperamental opusul fostului președinte Ahmadinejad. 

În dezbaterile din campania electorală  – cu excepția lui Jalili, care s-a dovedit un yesman sinistru al Liderului Suprem – candidații au fost cât se poate de critici la adresa realităților iraniene, referindu-se la criza economică (embargo, inflație, șomaj), la izolare, la controversele internaționale legate de programul nuclear.

SOCIAL Ce salariu are un shaormar în 2026. Câți bani primește, în funcție de orașul din România în care este shaormeria la care e angajat

09:43

ACTUALITATE Valentin Stan: Raportul unui procuror nu ar trebui să conțină imagini din presă ca dovezi

09:30

Hassan Rowhani a insistat asupra relațiilor cu Statele Unite, declarând că – dacă va ajunge președinte – va încerca o detensionare a acestora, bazată pe dialog, pe încredere și respect reciproc. Ca fost negociator (până în 2005, când la putere a venit Ahmedineajd) al dosarului nuclear, Rowhani a declarat: „Iranul are un program nuclear eminamente pacifist, aflat sub control internațional, un program legal și de necontestat. O campanie politică de dezinformare a încercat să pună sub semnul întrebării natura exclusiv pașnică a acestui program. Campania a fost întreținută în primul rând de Israel, în scopul de a deturna atenția opiniei publice nu numai de la propriul său program nuclear, ilegal și periculos, dar și de la politica de destabilizare pe care o practică în Palestina și Orientul Mijlociu. E regretabil faptul că ONU (Consiliul de Securitate) s-a discreditat, permițând Statelor Unite să impună agenda contraproductivă a Israelului. Dacă voi fi ales, voi întoarce această tendință, reclădind o politică a  încrederii”. În privința problemei gingașe a ajutorului acordat Siriei, Rowhani s-a mărginit să declare că președintele Bashar Al-Assad ar trebui ca, în 2014, să procedeze la alegeri libere pentru președinție. Războiului rece dintre Arabia Saudită și Iran a promis să-i găsească o soluție negociată, pentru „reinstaurarea stabilității în regiune”, deși nu va înceta să susțină majoritatea șiită din Bahrein (ceea ce constituie tocmai unul dintre punctele de divergență cu saudiții și cu țările din Golf).

Rowhani a mai promis că se va concentra asupra problematicii drepturilor cetățenești, prima măsură în sensul acesta fiind eliberarea din arestul la domiciliu a lui Mirhussein Musavi și Mehdi Karrubi, liderii protestatarilor din 2009, care l-au susținut în campanie.

Toate bune și frumoase, doar că – prin Constituție – atribuțiile președintelui Iranian se limitează la ale unui premier, ghidat îndeaproape de Liderul Suprem. Iar Ayatollahul Khamenei nu pare, deocamdată, dispus la concesii, nici pe plan intern și cu atât mai puțin pe plan international.