Sorin Ducaru, adjunct al secretarului general NATO: „Nu suntem jandarmul mondial”

Din septembrie, ambasadorul Sorin Ducaru este românul cu cea mai înaltă funcție într-o organizație internațională: asistent al secretarului general NATO și șef al Diviziei de evaluare a riscurilor emergente de securitate, poziție echivalentă cu cea de secretar general adjunct al Alianței. Într-un interviu acordat gândul vorbește despre riscurile la adresa securității, comentând totodată că NATO nu este, totuși, „jandarmul mondial”.

„Riscul emergent de securitate este ceva ce este nou, ce se conturează ca risc important, generic vorbind tot ce înseamnă riscuri neconvenționale. Și aș aminti aici, fără a face neapărat o ierarhizare, amenințările cibernetice, proliferarea armelor de distrugere în masă, securitatea energetică, lupta împotriva terorismului și politica nucleară a NATO. Din această perspectivă, prin conceptul strategic de la Lisabona, din 2010, mandatul Alianței are trei dimensiuni: asigurarea securității și apărării statelor membre, managementul crizelor, atunci când acestea apar, și promovarea securității prin cooperare, la nivel global, planetar. Iar capabilitatea de analiză strategică a diviziei, care produce rapoarte în fiecare lună, ia în considerare absolut toate aceste potențiale riscuri. Altfel spus, la nivelul analizei noastre strategice, tot ce se întâmplă pe mapamond, cu implicații în zona securității internaționale, este analizat și evaluat”, punctează ambasadorul Ducaru într-un interviu acordat în exclusivitate gândul.

ACTUALITATE Ciclonul Deborah „mătură” România în weekend. Strat de zăpadă de 50 cm până luni

13:17

VIDEO Ion Cristoiu: Cazul Mirabela Grădinaru- Primă Doamnă depășește hotarele mondenului pentru a fi eminamente politic

13:16

Acesta respinge însă categoric etichetarea NATO și, implicit, a SUA, liderul de facto al Alianței, drept „jandarm mondial”: „Nu e în nici un caz vreo dorință de a juca rolul de jandarm mondial, NATO are un potențial de a se implica, dar nu o face automat, o face doar atunci când este nevoie. Ca de exemplu în Libia, unde intervenția NATO a fost făcută în baza unui mandat al ONU, a unei solicitări a Ligii Arabe și, sigur, în principal în baza unei decizii aliate, prin consens, care a însemnat și o investiție de resurse umane, militare și financiare. Deci, nu e nicidecum vorba de rolul de jandarm mondial, mai degrabă NATO își dezvoltă capabilitatea și rețeaua, prin parteneriatele pe care le are, astfel încât să poată ajuta, atunci când este nevoie și la o solicitarea din parte diverșilor actori regionali.”

„Sigur, a fost și un caz de implicare fără mandat ONU, e vorba de intervenția din Kosovo. Dar atunci, în contextul dat al acelor ani, Alianța a făcut o evaluare care a concluzionat că nu-și poate permite perpetuarea unui focar de insecuritate și a acelei situații umanitare de proporții la granițele sale. Deci a fost o decizie luată în baza evaluării proprii, având în vedere atât implicațiile umanitare, cât și de securitate”, explică Sorin Ducaru.

Ambasadorul are o replică de genul „nu e cazul” și în privința unei eventuale considerări ca risc emergent de securitate a spionajului global practicat de Agenția Națională de Securitate (NSA) a Statelor Unite împotriva membrilor NATO, până al cel mai înalt nivel: „Acest subiect nu a fost niciodată abordat sau invocat, la nivel aliat, la nici un fel de reuniune a Consiliului, sau a comitetelor, ceea ce înseamnă că în Alianță există un nivel de încredere care este menținut și că nimeni nu a dorit să multilateralizeze acest subiect. El este abordat pe canale bilaterale, cum se știe, dar la nivel NATO acest subiect nu a fost abordat și, categoric, nu îl considerăm un risc emergent de securitate, pentru că un asemnea risc este dat din afara Alianței către Alianță sau aliați!”

Nici înarmarea, de către unele state membre NATO, a facțiunilor antiguvernamentale dintr-o serie de state, îndeosebi arabe –  având drept consecință declanșarea unor războaie civile devastatoare – nu este considerată drept un risc emergent de securitate: „Am explicat exact care este arealul de teme cu care ocupă divizia pe care o conduc. Există și alt gen de riscuri, riscuri de securitate ecologică, sau climatologică, sau legate de spațiul cosmic, dar ele nu fac în acest moment parte din mandatul pe care aliații l-au dat Alianței de a se ocupa. Aspectul pe care l-ați semnalat ține de câteva abordări pe care unele state, individual sau în coordonare, le pot promova și, de cele mai multe ori, în baza unor mandate  care vin din zona ONU, sigur că sunt de fiecare dată implicații care sunt greu de anticipat de la început.”

În ceea ce privește locul României pe harta riscurilor emergente de securitate, ambasadorul Ducaru consideră că acesta este dat, înainte de toate, de „rolul României în NATO ca furnizor internațional de securitate și creator de parteneriate și de punți, ca un contributor activ la dezbaterea de idei în contextul conceptului strategic, ca un contributor important la unul din marile proiecte de viitor ale Alianței care este scutul antirachetă și ca un contributor activ la abordarea noilor amenințări de securitate cum ar fi zona apărării cibernetice și, nu în ultimul rând, ca un contributor important în zona operațională, ca de pildă Kosovo și Afganistan”.

„Toate aceste elemente țin de articularea unui profil bine definit, astfel încât situația noastră de securitate să fie întărită, având în vedere ca Alianța este bazată pe pricipiul solidarității active, cu cât contribui mai mult, cu atât te poți aștepta ca alții să contribuie la securitatea ta. Sigur, niciodată nu poți spune că ai siguranță totală, ceea ce facem noi este să micșorăm acest spațiu între insecuritate și securitate, să  minimalizăm probabilitatea de a avea riscuri de securitate, care ar putea să apară de pe intenet, sau ca amenințări teroriste, amenințări cu rachete etc. Din acest punct de vedere, Alianța nu este concepută să asigure apărarea doar având în vedere un singur vector, este o apărare care să poată asigura securitatea membrilor săi în fața oricărui potențial vector de amenințare”.

Cât privește o estimare de securitate pentru 2014, din perspectiva funcției pe care o îndeplinește, ambasadorul Ducaru se arată prudent: „Partea de risc este dată de două aspecte, de investiția în capabilități și de capacitatea de a prioritiza și a eficientiza aceasta investiție. Suntem într-o situație în care investițiile nu pot crește foarte mult, având în vedere criza financiară, însă am învățat enorm să prioritizăm, să punem în comun resurse, astfel încât fiecare să cotizeze mai puțin pentru o resursă comună la dispoziția tuturor, pe principiul apărării inteligente, smart defence, pe care secretarul general al NATO îl amintea de atâtea ori.”