Copiii tovarășei Lucreția Roșca

Două lucruri a reușit Lucreția Roșca, deputat, de profesie medic, să realizeze în câteva ore: 1) să-și atragă un uriaș val de antipatie din partea românilor aflați la vârsta reproductivă și a celor care știu ce înseamnă cu adevărat – și nu la vot – compasiunea și 2) să-și încalce flagrant jurământul pe care, odată, ca medic, l-a depus. Jurământul lui Hipocrate, din care îi reamintesc un paragraf: „Le voi îndruma îngrijirea bolnavilor spre folosul lor, pe cât mă vor ajuta puterile și mintea, și mă voi feri să le fac orice rău și orice nedreptate”.

Două dintr-o lovitură. O declarație de un cinism rar i-a adus Lucreției Roșca notorietatea pe care în cei șase ani de ședere în Parlamentul României, pe banul public, deputata nu a reușit să și-o câștige. O declarație care, într-o altă țară, normală la cap, i-ar fi adus Lucreției Roșca demiterea din spațiul public.

ULTIMA ORĂ Călin Georescu, mesaj în noapte, după ridicarea controlului judiciar: „Primim acest pas înainte ca pe o lucrare a lui Dumnezeu”

00:23

ACTUALITATE Magiunul poate dispărea din Marea Britanie. Cu ce va fi înlocuită marmelada în Regat din cauza Brexit

00:17

Pe principiul dacă nu ți-l dă Dumnezeu, nu-l meriți, deputata PSD – reamintesc, de profesie medic (adică absolvent de Medicină Generală, specializată în recuperare fizică) – se opune unei eventuale reluări a subprogramului național de fertilizare in vitro, pe care ministrul Nicolăescu l-a sistat din lipsă de fonduri. „Ca să faci un copil când nu ți-l dă Dumnezeu, că e un bun pe care ți-l dorești, nu trebuie să contribuie societatea la așa ceva”, spune Roșca care vrea programe pentru altceva – stomatologie pentru vârstnici – și nu pentru creșterea natalității.

Dincolo de topica enunțului, Lucreția Roșca pune semnul egal între un copil și un bun, văzut ca un lucru, un moft ce poate fi cumpărat, iar de aici vin cu adevărat noi dovezi de sterlitate în gândire a deputatei PSD: că infertilitatea nu e boală, că nicăieri în lume statul nu sprijină financiar cuplurile care trec prin procedura de fertilizare asistată și că, pentru un FIV, ar fi nevoie musai de „donatorii de ovule”.

Sunt mii de oameni care ar putea-o contrazice. Sunt zeci de medici care i-ar putea explica ce înseamnă procedura, ce presupune, cum se realizează, cât costă, ce implică, ce riscuri, ce traume, ce reușite. Sunt site-uri dedicate, scrise în românește, sunt sute de mii de români cotizanți la stat care se consideră îndreptățiți să primească ceva de la statul la care plătesc Sănătatea. Și sunt și dovezi – peste 300 la număr, măsurate în vieți de copii născuți într-un an, că și în România un astfel de subprogram naționale a funcționat.

Dincolo de cinismul rece al doamnei Roșca, reprezentant al Partidului Social Democrat, rămâne realitatea, cu cifre crunte, care se vede și la vot. Chiar și în Colegiul 7 din Galați, de unde Lucreția Roșca a ieșit deputat.

Suntem tot mai puțini, doamnă. Nu doar în țară, ci și în statisticile INS, care arată un spor negativ. Care nu vine neapărat de la Dumnezeu, tovarășă Roșca, ci și de la dumneavoastră, cei aleși, lipsiți de empatie și extrem de cinici. Pentru voi toți un număr: 1.360. În ianuarie 2014 s-au născut cu 1.360 de copii mai puțin comparativ cu ianuarie 2013.