Xi, la porțile Occidentului: schiță cu trei personaje

Partea I – Presa chineză

„Președintele Xi Jinping le transmite urări de bine celor doi urși panda din Belgia, de la care se așteaptă să le aducă bucurie de durată europenilor”, au relatat, cu mândrie patriotică, jurnaliștii chinezi veniți cu șeful Republicii Populare la Bruxelles, în ultima lui oprire a turneului european de 11 zile și patru țări.

Ca să ne ilustreze de unde ni se va trage bucuria de durată, televiziunile europene ne arată cuplul prezidențial chinez, la o plimbare duminicală prin grădina zoologică Pairi Daiza din Brugelette. Lângă ei, regele Philippe și regina Mathilde ai Belgiei. Toată lumea joacă protocolul impecabil. Dar ursului nu îi pasă nici de ei, nici de diplomația panda pe care o proslăvesc ziarele de acasă. Stă trântit pe iarbă, cu burta în sus, ronțăind ceva, deloc impresionant de atenția tovarășului (VIDEO AICI). Oare o ști că se întoarce peste 15 ani în China, conform contractului de închiriere?

ACTUALITATE Valentin Stan: Americanii și-au prezentat și susținut obiectivele încă de la începutul războiului din Iran

06:30

ACTUALITATE Valentin Stan: Cei care glorifică actele teroriste ale regimului iranian sunt infractori conform legislației internaționale

06:00

Partea a II-a – Oficialii UE

A doua zi, același joc, personaje ușor diferite (VIDEO AICI). Mesajul de prietenie transmis de panda ieri este proaspăt și îi face pe toți zâmbăreți. Xi devine primul președinte chinez care vizitează instituțiile europene. „Această vizită trebuie privită drept parte a unui proces, și nu un moment în care se iau decizii”, ne explică un oficial european.

Xi nu a vrut să ne vadă pe noi, jurnaliștii, la față. „De ce nu e conferință de presă?”, au întrebat, la aflarea tristei vești, corespondenții de la Comisie. „Noi am vrut, dar chinezii nu au vrut”, ridică din umeri una dintre purtătoarele de cuvânt ale executivului UE.

Dornică de transparență, Comisia încearcă să ne informeze discret. „A fost o vizită de succes și lucrativă~, dă verdictul o sursă europeană. Nu a fost niciun progres răsunător în vreun plan, ci o etapă în vederea consolidării parteneriatului nostru. S-a discutat despre economie, investiții, schimbări climatice, securitate, statul de drept, libertate de exprimare. Ba chiar și despre drepturile omului – mai exact, lipsa lor, pe alocuri, în China: „Sigur că nu suntem de acord în toate privințele, dar mă tem că nu avem decât cuvinte”, ne spune un oficial european.

S-a vorbit despre Iran, Siria, Africa, dar și despre Ucraina, conform punctului 6 (din 20) al declarației comune adoptate de președinții europeni și chinez. Pe acest din urmă subiect, Xi le-a dat asigurări lui Barroso și Van Rompuy că Republica Populară nu este de acord cu imixtiunile în problemele interne ale altei țări și susține principiul integritatății teritoriale. Și atunci de ce nu vrea să sancționeze Rusia la ONU pentru anexarea regiunii Crimeea? „Nu avem un răspuns la această întrebare”, ridică din umeri sursa europeană.

Partea a III-a – Manifestanții

În fața Parlamentului European, în Place de Luxembourg, dau de o manifestație la care s-au reunit tibetani stabiliți în Belgia sau în alte părți ale Europei. Cântă, recită poezii. În fața mulțimii, un bărbat și-a pus un cap uriaș de Xi Jinping. Peste tot, postere cu același mesaj : „Președinte Xi, întâlnește-te cu Dalai Lama !”, „UE poate să facă asta!”. Un călugăr budist face poze cu tableta. Începem să vorbim, prin intermediul unei doamne care ne traduce. „China și Tibet sunt două țări complet diferite”, începe el să îmi descrie contextul evenimentului.

S-au împlinit 55 de ani de la revolta împotriva administrației chineze, în urma căreia Dalai Lama a trebuit să formeze un guvern în exil. „Tibetanii nu au niciun fel de libertate, nici măcar în ceea ce privește religia. De aceea, tibetanii care sunt acolo fug, în căutarea libertății. Zi de zi, pleacă din țară, pentru că nu au drepturi”. Comunitatea s-a întins în 70 de țări, aflu. Îl întreb câtă speranță își mai pun ei în astfel de mici manifestații prin capitalele lumii. Speranță există în ochii acestui om. Atât rămâne după o viață în care fugi după libertate. „Credem că dacă noi, care suntem într-o țară liberă, putem vorbi și lupta pentru drepturile noastre, cred că se vor schimba lucrurile în Tibet”.

Înainte să ne despărțim, călugărul mă roagă să nu îi fac poze sau să nu îi public numele în România. Pentru binele celor apropiați lui care au rămas acasă, îmi explică. Îmi fac loc printre oamenii cu pancarte editate în Photoshop pentru a-i împăca pe președintele chinez cu Dalai Lama (manifestația – foto și audio AICI).

Mă găsiți pe Facebook – Alina Matiș și pe Twitter – @alinamatis